Cu o zi înainte ca ministrul Justiției să-și anunțe decizia în cazul Kovesi, tabăra anti-DNA a mobilizat artileria grea: autocare cu oameni aduși din județul Prahova să protesteze în fața Palatului Cotroceni.
Sistemul electoral din România s-a modernizat în ultimii ani și a preluat din țările occidentale multiple pârghii de control menite să prevină fraudarea alegerilor. Ele se lovesc, însă, în continuare
În mai puțin de o lună, românii vor avea la Cotroceni un nou președinte. Se pune punct astfel unui deceniu cu Klaus Iohannis. Iar cel care îl va înlocui moștenește
Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis. Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să
În ediția de azi vedem de ce e în dezavantajul nostru ca marile partide să fie împreună la putere, cum naiba apar în Parlament partide pe care nu le-am votat și ne bucurăm că avem Bolojan, deși știm noi oare ce e acela un Bolojan?
Așa cum am arătat în investigația de săptămâna trecută, „Schema Nordis” n-ar fi fost posibilă fără complicitatea instituțiilor statului, începând cu portițele legislative care ar fi trebuit reglementate de Parlament
O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.
Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.
