Candidații județului Galați

Istoria industrială, potenţialul maritim şi imaginea de important centru economic al ţării încă mai animă mândria gălăţenilor cu privire la judeţul lor. Dar nostalgia nu ţine de foame şi, în ultimii ani, nimeni nu prea a făcut paşi serioşi pentru dezvoltarea judeţului. Candidaţii din Galaţi cu care am vorbit promit că industria va fi din nou motorul economiei judeţului, dar vorbesc și despre un viitor în domeniul IT.

Trebuie notat că, dintre toate județele țării, candidații din Galați au fost de departe cel mai greu de convins să ne răspundă la întrebări. Ne-au tratat cu aroganță, ne-au ignorat apelurile și mesajele și ne-au bănuit că vrem să le întindem capcane. Galațiul are 13 locuri în Parlament (9 deputați și 4 senatori) și am încercat să vorbim cu 14 candidați aflați pe locuri eligibile, însă doar 5 au dorit să coopereze.

După ce au câştigat 43 din cele 65 de primării din judeţ, social-democraţii gălăţeni preferă să nu piardă valul de popularitate cu interviuri. Dacă Marius Mitică Mărgărit (deputat), Viorica Sandu (şefa Administraţiei Pieţe din Galaţi) şi Aurel Nechita (medic, fost deputat) n-au oferit nici un motiv pentru refuzul de a dialoga cu reporterii Recorder, ne-a explicat Laurenţiu Viorel Gîdei, primar în oraşul Târgu Bujor: „Vă rog să mă înţelegeţi, dacă aş spune vreo bazaconie, aţi publica imediat, aşa că sunt extrem de reticent. Sunt precaut, că e suficient să fac un dezacord şi mă fac de toată basca: uite, bă, ce-a zis ăsta!“. Dintre social-democraţi, fostul fotbalist Marius Humelnicu şi deputatul Laura Georgescu nu au putut fi contactaţi. Senatorii George Stângă (PNL) şi Nicolae Marin (Pro România) şi deputatul Cătălin Cristache (PMP) nu au dorit să răspundă.

Notă: Informaţiile din cărţile de vizită au fost redactate aşa cum ni le-au comunicat candidaţii. Puteţi alege un anumit candidat apăsând pe butonul de sub poză sau puteţi să-i vedeţi pe toţi parcurgând articolul integral.

George Scarlat
pnl

George Scarlat

Senat
Vârstă: 42 de ani
Profesie: economist
Primul loc de muncă: contabil-şef la o societate privată
Actualul loc de muncă: secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Ultima școală absolvită: Facultatea de Management Marketing in Afaceri Economice, Universitatea „Constantin Brâncoveanu“ din Brăila
Limbi străine: engleză (nivel mediu)
1. Cu ce tip de experiență veniți în Parlament/ în noua legislatură? În ce domeniu vă considerați expert?
Am fost membru în comisia de agricultură din Camera Deputaţilor şi, actualmente, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, aşa că domeniul pe care îl cunosc cel mai bine este domeniul agriculturii şi, în special, sectorul agro-alimentar.
2. Care este primul proiect de lege pe care vreți să-l propuneți în noul Parlament?
Am mai multe proiecte, dintre care câteva sunt chiar importante. Fondul rural agricol este un pachet de trei legi, având drept model felul în care funcţionează în Franţa. E mare nevoie de a clarifica atât proprietatea asupra terenurilor agricole, cât şi ceea ce înseamnă comasarea şi arendarea acestora.
3. Pentru ce cauză a județului Galați veți milita în Parlament?
Din punct de vedere al domeniului agriculturii, problemele Galaţiului sunt întâlnite la nivel naţional. Eu lucrez acum la Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, care are ca scop modernizarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare.
4. Pandemia a scos la lumină multe slăbiciuni ale statului român. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai gravă dintre ele și ce soluții propuneți?
Această pandemie a pus la încercare chiar şi cele mai puternice ţări din Uniunea Europeană – Franţa şi Germania au zeci de mii de cazuri pe zi. Din acest punct de vedere, România a fost mai puţin afectată. Nu putem spune că răspunsul nostru în faţa pandemiei a fost perfect, pentru că nimeni nu s-a pregătit pentru aşa ceva, dar e clar că facem tot posibilul pentru a opri răspândirea acestui virus.
5. Cum ați vota în următoarele situații:
  • Revenirea la alegerile locale în două tururi
    pentru
  • Reducerea semnificativă a aparatului bugetar
    pentru
    Din ce am văzut în administraţia publică centrală, cu 35% minim.
  • Anularea imunității parlamentare în ceea ce privește justiția
    pentru
  • Pierderea mandatului parlamentar în caz de traseism (în ipoteza revizuirii Constituției)
    pentru
  • Introducerea educației sexuale în școli
    indecis
    Şi da, şi nu. Cred că, de la o anumită vârstă, aş fi de acord. Dar mai avem multe lucruri de îndreptat până acolo. Trebuie să facem educaţie cu privire la ceea ce consumăm, astfel încât să putem identifica produsele sănătoase.
6. Care e ultima carte pe care ați citit-o?
„Arta negocierii“, de Donald Trump.

Valeriu Onuț Atanasiu
pnl

Valeriu Onuț Atanasiu

Camera Deputaților
Vârstă: 45 de ani
Profesie: profesor de fizică
Primul loc de muncă: profesor în şcoala din satul Dodeşti, comuna Viişoara, judeţul Vaslui
Actualul loc de muncă: inspector şcolar general al judeţului Galaţi
Ultima școală absolvită: Facultatea de Matematică-Informatică, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi
Limbi străine: franceză, rusă şi engleză
1. Cu ce tip de experiență veniți în Parlament/ în noua legislatură? În ce domeniu vă considerați expert?
Eu consider că educaţia este domeniul în care am avut performanţe.
2. Care este primul proiect de lege pe care vreți să-l propuneți în noul Parlament?
Este legat de felul în care noi gândim acum domeniile studiate în şcolile profesionale. Acum, analiza se face pornind de la nişte indicatori care privesc trecutul. Or, noi trebuie să privim în viitor. Ca exemplu, s-ar putea ca prăjiturile dintr-un laborator să fie făcute cu roboţi în trei-patru ani, când vor termina şcoala elevii care încep anul acesta. Astfel, ar trebui să căutăm care sunt meseriile care vor apărea peste patru ani şi să pregătim elevii de acum. De exemplu, nu trebuie să fii inginer pentru a repara un calculator, poţi să faci o şcoală profesională. Aşa cum eşti ucenic pentru un mecanic auto, poţi sta lângă un depanator profesionist de calculatoare.
3. Pentru ce cauză a județului Galați veți milita în Parlament?
Eu cred că judeţul Galaţi, până la momentul în care ar putea să aibă autostrăzi, ar trebui să folosească la maxim o autostradă mai accesibilă: internetul. Noi trebuie să dezvoltăm firmele de IT la nivelul Galaţiului şi să pregătim tinerii despre care am vorbit anterior. Treaba asta ar putea să ajute economia gălăţeană să crească.
4. Pandemia a scos la lumină multe slăbiciuni ale statului român. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai gravă dintre ele și ce soluții propuneți?
Să ştiţi că eu i-am invidiat, la vremea respectivă, pe cei de la PSD în privinţa programului lor politic din 2016. Ei spuneau atunci că fiecare copil va avea un dispozitiv IT. N-au reuşit să facă lucrul acesta. E foarte clar că nici noi, în această perioadă scurtă, n-am reuşit. Dar cred că am făcut paşi mari. Situaţia aceasta ne-a demonstrat cât de utile sunt aceste instrumente pentru educaţie. Digitalizarea în învăţământ ar trebui să înceapă din cel mai îndepărtat cătun al ţării.
5. Cum ați vota în următoarele situații:
  • Revenirea la alegerile locale în două tururi
    pentru
  • Reducerea semnificativă a aparatului bugetar
    pentru
  • Anularea imunității parlamentare în ceea ce privește justiția
    pentru
  • Pierderea mandatului parlamentar în caz de traseism (în ipoteza revizuirii Constituției)
    pentru
  • Introducerea educației sexuale în școli
    indecis
    Daţi-mi voi să mă abţin!
6. Care e ultima carte pe care ați citit-o?
Adam Kay – „O să vă cam usture”. E o carte a unui medic englez care povesteşte din camera de gardă.

Alexandru Gabriel Șerban
pnl

Alexandru Gabriel Șerban

Camera Deputaților
Vârstă: 32 de ani
Profesie: inginer nave
Primul loc de muncă: grafician la o firmă de arhitectură civilă
Actualul loc de muncă: director general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime
Ultima școală absolvită: Facultatea de Arhitectură Navală, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi
Limbi străine: engleză (nivel avansat), franceză (nivel începător)
1. Cu ce tip de experiență veniți în Parlament/ în noua legislatură? În ce domeniu vă considerați expert?
Am absolvit Facultatea de Arhitectură Navală şi am o experienţă de 10 ani fie în arhitectură civilă, fie în arhitectură navală. De acolo, am făcut pasul către Consiliul Local, în 2017 şi 2018 fiind catalogat drept cel mai activ consilier. Am acumulat experienţă în partea legislativă şi în hăţişurile birocratice, lucru pe care apoi l-am putut aplica cu succes în administrarea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime (CNAPDM), unde, în doar opt luni, am reuşit să deblochez proiecte pe fonduri europene, să readuc APDM la Comisia Dunării, am purtat dialoguri cu operatorii portuari.
2. Care este primul proiect de lege pe care vreți să-l propuneți în noul Parlament?
Am început discuţia pentru o strategie naţională de transport naval, care să fie corelată cu strategia naţională de transport fluvial şi terestru. Astfel, vreau ca mărfurile descărcate din orice port maritim sau vamal să poată merge până la 150-200 de kilometri pe drumuri puse la punct sau, pentru o distanţă mai mare, pe calea ferată. În felul acesta, putem face din România o ţară de tranzit şi de comerţ în Europa. La momentul actual, suntem ocoliţi: marfa care ajunge în Marea Neagră e descărcată mai ales în portul Burga-Varna.
3. Pentru ce cauză a județului Galați veți milita în Parlament?
Pentru zona Galaţi-Brăila, vreau să umblăm la cadrul legislativ de accesare a fondurilor pentru aglomerările urbane de acest tip. La momentul actual, există un vid legislativ cu privire la posibilităţile unor UAT-uri apropiate în privinţa accesării de fonduri atât naţionale, cât şi europene. De pildă, între Galaţi şi Brăila, a existat mereu un scandal pentru cele 1.000 de hectare care se află între cele două judeţe. În cazul unei investiţii precum un spital care să deservească ambele judeţeţe, partea administrativă din spate face dificilă accesarea fondurilor şi operarea lucrării.
4. Pandemia a scos la lumină multe slăbiciuni ale statului român. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai gravă dintre ele și ce soluții propuneți?
Putem vorbi despre dotările sistemului medical de la începutul pandemiei, iar aceste lucruri s-au mai remediat. S-au făcut mai multe paturi de ATI, s-au cumpărat ventilatoare, s-a făcut o unitate mobilă etc. În continuare, legislativul trebuie să aloce mai mulţi bani pentru sănătate, atât pentru funcţionare, cât şi pentru dezvoltare.
5. Cum ați vota în următoarele situații:
  • Revenirea la alegerile locale în două tururi
    pentru
  • Reducerea semnificativă a aparatului bugetar
    pentru
  • Anularea imunității parlamentare în ceea ce privește justiția
    pentru
  • Pierderea mandatului parlamentar în caz de traseism (în ipoteza revizuirii Constituției)
    pentru
  • Introducerea educației sexuale în școli
    pentru
6. Care e ultima carte pe care ați citit-o?
Citesc foarte multe articole şi studii care mă pot ajuta în domeniul meu.

Bogdan Rodeanu
usr

Bogdan Rodeanu

Camera Deputaților
Vârstă: 40 de ani
Profesie: economist, manager
Primul loc de muncă: şef departament dezvoltare într-o companie de telecomunicaţii
Actualul loc de muncă: deputat în Parlamentul României (un mandat)
Ultima școală absolvită: masterat în Strategii şi politici manageriale, la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi
Limbi străine: engleză
1. Cu ce tip de experiență veniți în Parlament/ în noua legislatură? În ce domeniu vă considerați expert?
Am 16 ani pe cartea de muncă. Înainte să fiu parlamentar, am fost director în universitate. Până în 2013, m-am ocupat de manangement de proiect european, preponderent în zona de dezvoltare, telecomunicaţii, proiecte inovative, dezvoltare reţele comerciale. Totul a plecat de la Liga Studenţilor, cu care am condus greve aici, la Galaţi. Studiile superioare mi le-am aprofundat în strategii şi politici manageriale, având ca bază ştiinţele economice. Pe lângă asta, în ultimii patru ani, în activitatea parlamentară, m-am consacrat pe zona de politică externă, mai ales relaţia cu Republica Moldova şi în zona apărare, ordine publică, siguranţă naţională. Vă trimit CV-ul, vă daţi seama de acolo valoarea formatorilor care m-au consiliat şi au încercat să-mi aducă un plus de experienţă pe zona mea de activitate.
2. Care este primul proiect de lege pe care vreți să-l propuneți în noul Parlament?
Vreau să finalizez un proiect de lege trecut de Camera Deputaţilor. Se numeşe Legea Educaţiei Profesionale Postliceale 2.0 şi încercăm să recuperăm, să dăm o şansă celor 100.000 de tineri din România care au 12 clase, dar n-au Bacalaureatul, nu au formare profesională. Pe copiii ăştia nu poţi să-i intorci către şcoli profesionale, având liceul absolvit. Singura lor şansă pentru formare şi calificare, neavând cum să intre într-o universitate, este şcoala postliceală. Avem cadrul legal pentru a-i primi pe aceştia şi, culmea, avem şi o infrastructură generoasă pentru a activa astfel de secţii – le găsim în universităţile din România.
3. Pentru ce cauză a județului Galați veți milita în Parlament?
Până acum am militat pentru infrastructură militară. Am fost unul dintre cei care au reprezentat România în discuţiile avute pe planul de mobilitate militară. Pe tot ce a suprafinanţat şi NATO şi UE să se realizeze. Adică, podul de la Brăila, drumul expres Galaţi-Brăila, varianta ocolitoare a Municipiului Galaţi, drumul expres Brăila-Buzău sau Brăila-Tulcea, acestea sunt repere din Planul de Mobilitate Militară, dar şi din Masterplanul României. Sunt obiective finanţate de UE, cu surplus de finanţare din partea altor organisme, astfel încât proiectele să se finalizeze cât mai repede.
4. Pandemia a scos la lumină multe slăbiciuni ale statului român. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai gravă dintre ele și ce soluții propuneți?
Am văzut cu toţii cât de nepregătite sunt în situaţii reale de criză instituţiile statului român: direcţii de sănătate publică, spitale, tot sistemul sanitar. Şi cei care secondează sistemul sanitar: poliţie, jandarmerie, poliţie locală, instituţia prefectului, administraţia publică locală. Nu avem instituţiile pregătite pentru aşa ceva şi nu ştiu cât de mult vor să se pregătească. Am văzut cum arată un spital şi un DSP preluat de Armată la început. N-au adus alţi specialişti, ci ordine şi disciplină. Au adus reguli, asta au adus. Proceduri interne care nu pot fi contestate. Avem specialişti, avem resurse, dar nu avem management, nu avem proceduri.
5. Cum ați vota în următoarele situații:
  • Revenirea la alegerile locale în două tururi
    pentru
  • Reducerea semnificativă a aparatului bugetar
    pentru
  • Anularea imunității parlamentare în ceea ce privește justiția
    pentru
  • Pierderea mandatului parlamentar în caz de traseism (în ipoteza revizuirii Constituției)
    pentru
  • Introducerea educației sexuale în școli
    indecis
6. Care e ultima carte pe care ați citit-o?
„Omul ilustrat“, de Ray Bradbury.

Cristian Dima
proro

Cristian Dima

Camera Deputaților
Vârstă: 53 de ani
Profesie: economist
Primul loc de muncă: profesor de cultură fizică medicală
Actualul loc de muncă: în privat, preşedinte consiliu de administraţie, nu spun mai mult
Ultima școală absolvită: master, facultate, astea. A fost demult, la Iaşi. Nu ştiu cum s-a schimbat denumirea universităţii
Limbi străine: engleză
1. Cu ce tip de experiență veniți în Parlament/ în noua legislatură? În ce domeniu vă considerați expert?
Eu consider că am o bogată experienţă economică şi managerială. Sunt chiar avizat de Banca Naţională drept conducător de instituţii financiare.
2. Care este primul proiect de lege pe care vreți să-l propuneți în noul Parlament?
Am mai multe proiecte, dar nu sunt dornic să le spun. Nu vă cunosc. Puteţi fi oricine care mă sună. Nu vreau să mă trezesc că mâine, în Galaţi, spun alţii despre proiectele mele. Nu, rămân rezervat. Treceţi la următoarea întrebare. OK, punctajul partidului: s-au transmis două măsuri pe care PRO România le susţine – venitul minim de criză şi susţinerea economică de criză – şi doar cu acea formă vor reuşi să obţină oricare dintre ceilalţi susţinerea noastră pentru guvernare.
3. Pentru ce cauză a județului Galați veți milita în Parlament?
Reindustrializarea Galaţiului şi redarea imaginii pe care oraşul a avut-o. Galaţiul a fost între primii cinci contributori ai României mai mult de 15 ani după Revoluţie. E de necrezut cât de mult a căzut. Cât timp toată ţara a folosit resursele Galaţiului, a fost foarte bine, dar când a fost necesar să conectăm Galaţiul, ne-au trebuit 30 de ani să convingem Bucureştiul că podul peste Dunăre este o investiţie socio-economică care ar fi putut duce la salvarea a zeci de mii de vieţi.
4. Pandemia a scos la lumină multe slăbiciuni ale statului român. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai gravă dintre ele și ce soluții propuneți?
Am avut nouă luni de zile să ne adaptăm sistemul medical pentru a putea prelua cazurile care au grad de contaminare ridicat. Şi n-am făcut nimic. Trebuia să avem zone cu spitale de campanie, nu să blocăm spitalele. Ne-am bătut joc. Mâine, dacă facem 100.000 de teste, avem 25.000 de cazuri confirmate.
5. Cum ați vota în următoarele situații:
  • Revenirea la alegerile locale în două tururi
    pentru
  • Reducerea semnificativă a aparatului bugetar
    pentru
    Trebuie calibrat pe nevoile cetăţeanului.
  • Anularea imunității parlamentare în ceea ce privește justiția
    împotrivă
    Aş copia întru totul imunitatea europarlamentarilor.
  • Pierderea mandatului parlamentar în caz de traseism (în ipoteza revizuirii Constituției)
    împotrivă
    Libertatea de a alege, în baza mandatului pe care l-ai primit, trebuie să-ţi dea dreptul să schimbi direcţia greşită în care poate merge partidul tău. Iar cetăţenii te judecă pentru aceste decizii o dată la patru ani.
  • Introducerea educației sexuale în școli
    pentru
    În măsura în care educaţia ne permite, putem interveni cu mici, la început mai timide, abordări. Ulterior, să mergem pe propunerea europeană.
6. Care e ultima carte pe care ați citit-o?
John Perkins – „Confesiunile unui asasin economic”.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să