Definiția bucuriei

Dacă cineva ne va cere vreodată o definiție a bucuriei, vom avea răspunsul în acest scurt fragment video. Câteva doamne diagnosticate cu diverse forme de cancer se întâlnesc să alerge la cursa populară din cadrul Maratonului București, iar grupul lor gălăgios și exuberant, blând și pus pe șotii, străbate încet bulevardele orașului pentru a ne conduce către o revelație: nu e nimic peste bucuria de a fi în viață. Nu poți să concurezi cu așa ceva.

De 26 de ani, HOSPICE Casa Speranței întreține această bucurie. 26.000 de români au aflat, în acest timp, că mai sunt lucruri de făcut atunci când diagnosticul arată că nu mai e nimic de făcut. E un maraton pe care trebuie să-l alergăm împreună, oameni în putere și oameni în suferință. Acum, când statul pare mai degrabă concentrat să creeze legi care să îngreuneze activitatea organizațiilor caritabile, e timpul să ne arătăm susținerea față de cei care prețuiesc viața până în ultima ei secundă. Putem face asta printr-o donație (https://www.hospice.ro/doneaza) sau prin implicare voluntară (https://www.hospice.ro/voluntari/). Iar numărul de susținători înseamnă un număr mai mare de pacienți îngrijiți.

HOSPICE Casa Speranței a demarat campania „România fără hospice“ (www.romaniafarahospice.ro) pentru a ne face conștienți că avem cu toții dreptul la bucuria de a fi în viață.

Cele mai recente

OUTSIDER POLITIC #15. Sorin Costreie: „Una-două, copiii scot cuțitul. Avem un caz pe zi de violență în școli”

În ultimul deceniu, Educația a fost condusă de „ministrul-genunche”, apoi de „ministrul-pamblică”, a preluat ștafeta „ministrul-pepsiglas”, iar de curând și-a încheiat mandatul și un ministru-cabotin, amator de versuri infantile despre văcuță și inteligență artificială.

Acum avem un ministru cu studii la universități de prestigiu, profesor de filosofia limbajului. Dar în ce măsură va deprinde și limbajul politic, predat de golănași cu studii la școala vieții, altfel spus, colegii săi de guvern?

Recorder