DOCUMENTAR RECORDER. Sistemul medical

În ultimul an, România a trecut printr-o criză sanitară fără precedent și fiecare cetățean al acestei țări a simțit că funcționarea sistemului medical îi influențează viața în mod direct. Unii dintre noi am ajuns în spitale, alții am avut rude internate, alții ne-am temut că am putea depinde de un pat liber la ATI. Însă problemele acestui domeniu n-au apărut odată cu pandemia.

Sistemul medical din România înseamnă mai mult decât niște clădiri de spital, populate cu oameni îmbrăcați în halate albe. În spatele lor se află, de fapt, o mașinărie uriașă și complicată, care înghite peste 9 miliarde de euro pe an și a cărei lege de funcționare a fost modificată de 2.000 de ori.

Într-un efort de documentare întins pe parcursul unui an întreg, am navigat prin acest labirint de interese, orgolii și reglementări complicate, pentru a înțelege cum funcționează sistemul medical pe care ar trebui să ne bazăm atunci când avem probleme de sănătate.

Am scormonit în arhive și ne-am întors în timp pentru a arăta de unde i se trag marile probleme, am încercat să descifrăm circuitul banilor și să-l transformăm într-o animație explicativă cât mai ușor de înțeles, am stat de vorbă cu oameni care cunosc sistemul și îl privesc din unghiuri diferite: politicieni, specialiști în politici de sănătate și medici din mai multe generații.

Acest material nu oferă verdicte sau soluții miraculoase, dar încearcă să ofere o imagine mai clară despre cum funcționează sistemul și despre ce e de făcut mai departe.

O parte din costurile necesare pentru realizarea acestui material au fost susținute printr-un grant acordat de Romanian United Fund.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.