Video thumbnail
Video thumbnail
susține
Explicativ

EXPLICATIV RECORDER. 4 ani de război

Teodora Preda
  • Războiul declanșat de Rusia în urmă cu patru ani nu mai are legătură doar cu soarta Ucrainei. El pune la încercare coeziunea lumii occidentale și puterea Europei de a-și hotărî singură parcursul.
  • Ultimul an a fost marcat de imprevizibilele decizii ale administrației Trump, care a oscilat între amenințări directe aruncate în Biroul Oval către președintele Zelenski, întinderea covorului roșu în fața lui Vladimir Putin și asumarea unor negocieri de pace haotice, rămase deocamdată fără rezultate concrete.
  • Între timp, numărul victimelor continuă să crească și ar putea ajunge la 2 milioane în această primăvară, cel mai mare bilanț de la al Doilea Război Mondial încoace. Deși a făcut progrese modeste pe câmpul de luptă, armata rusă e cea care a înregistrat până acum cel mai mare număr de victime, arată calculele CSIS: 1,2 milioane de militari uciși, răniți sau dispăruți. De partea ucraineană, bilanțul militar e de circa 600.000 de morți, răniți și dispăruți. Separat, sunt zeci de mii de civili printre victime și aproape 6 milioane de refugiați, conform datelor ONU.
  • Am analizat împreună cu doi experți în spațiul ex-sovietic cum s-a transformat conflictul de pe teritoriul ucrainean într-o tablă de șah pentru marile puteri ale lumii și cum se poziționează România după ultimele mutări.

Editor: Alina Mărculescu Matiș

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
Materialele Recorder n-ar fi posibile fără susținerea donatorilor. În această perioadă puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către Recorder. Durează mai puțin de un minut.
COMPLETEAZĂ FORMULARUL
Cele mai recente
PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la

Politica la minut , Teodora Munteanu