În timp ce prietenii lui din liceu se angajau în vacanțele de vară la barurile și restaurantele din Constanța, Vlad Coman a ales să repare locomotive.

Era de mic fascinat de motoare, iar tatăl lui, care lucra la CFR, l-a inspirat să îi urmeze calea. Au urmat reparațiile pe electromotoare de tracțiune și, mai apoi, școala pentru mecanici de locomotivă. Acum sunt deja cinci ani de când operează trenuri de marfă de sute de tone.

Pentru Vlad, meseria lui este cea mai frumoasă din lume și se emoționează când vorbește despre mândria pe care o simte când e la manșă. Nu se plânge de orele matinale la care începe să lucreze sau de naveta săptămânală de la Constanța până la Câmpulung Muscel, de unde își preia locomotiva.

Și chiar dacă e o locomotiva veche, de peste 50 de ani, el o îngrijește cât poate de bine și curăță cu o periuța de dinți prin locurile greu de ajuns. Își încurajează colegii, deseori mai în vârstă, să îi urmeze exemplul. „Îți petreci atâtea ore în locomotivă, de ce să nu ai grija de ea?“

În ultimul an, am început să înțelegem mai bine importanța meseriilor pe care înainte le treceam cu vederea și valoarea muncii din spatele lor. Continuăm seria de reportaje despre aceste meserii care merg înainte chiar și atunci când lumea se oprește în loc. De această dată ne-am urcat într-o locomotivă și l-am urmărit pe Vlad Coman, mecanicul de 24 de ani.

Acest material a fost realizat cu sprijinul OLX – Locuri de muncă