Portret de candidat: Elena Lasconi, între abandonul progresiștilor și mirajul tradiționaliștilor

La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care se află în cursa pentru funcția de președinte al României.

Astăzi portretul Elenei Lasconi, propunerea Uniunii Salvați România pentru Cotroceni. Elena Lasconi a preluat formațiunea politică din mers, imediat după demisia lui Cătălin Drulă, ca urmare a rezultatelor slabe obținute la alegerile locale și europarlamentare.

De atunci, a apăsat ceva mai tare pedala conservatorismului, purtând cruci și luând parte la diverse procesiuni religioase, în opoziție tocmai cu electoratul tradițional al USR, ceva mai progresist, consideră unii analiști.

Elena Lasconi a fost criticată și pentru că nu s-a delimitat de liderii cu dosare penale din partid: Clotilde Armand, Lucian Viziteu sau Vlad Voiculescu.

Vedetă Pro TV timp de 25 de ani

Elena Lasconi s-a născut în Hațeg, județul Hunedoara. A absolvit Liceul Pedagogic Sabin Drăgoi din Deva în anul 1990. A devenit corespondent local la Pro TV Deva în 1996.

O primă controversă care-i marchează biografia se leagă de studiile superioare pe care Elena Lasconi le-a urmat.

Dacă în CV-uri mai vechi, fosta vedetă de televiziune menționa că este absolventă de ASE, recent a ieșit la iveal că, de fapt, Elena Lasconi nu a urmat și cursurile la Academiei de Studii Economice.
Mai precis, a urmat pentru cinci ani cursurile Facultății de Management din Deva, ce aparținea de o instituția privată – Universitatea Ecologică.

Și-a dat doar examenul final, cel de licență la ASE București în anul 2001.

Elena Lasconi a explicat că după liceu s-a căsătorit, a făcut un copil şi a intrat la facultate cu frecvenţă redusă la 22 de ani. După Mineriada din 1999, Elena Lasconi s-a mutat la Pro TV București.

La Pro TV a fost corespondent de război, moderator, producător și realizator. A făcut inclusiv o emisiune Horoscop.

A câștigat două rânduri de alegeri la Câmpulung

După 25 de ani, Elena Lasconi a lăsat televiziunea pentru politică. S-a înscris în USR, iar în 2020 a câștigat cu peste 50 de procente fotoliul de primar al orașului argeșean Câmpulung.

Și-a adjudecat un al doilea mandat la alegerile din vară, când a obținut un scor de peste 70%.

Cu o popularitate în creștere, Elena Lasconi a fost aleasă în fruntea listei pentru alegerile Europarlamentare.

Lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. După ce a declarat într-un interviu că a votat „da” la referendumul pentru familia tradițională, primărița a intrat în conflict cu liderii de atunci ai partidului, inclusiv cu fostul președinte al formațiunii, Cătălin Drulă.

Pe deasupra, Elena Lasconi s-a găsit în mijlocul unui scandal și cu propria fiică, care s-a declarat parte a comunității LGBT.

În cele din urmă a ieșit din cursa pentru Parlamentul European, iar intre timp și-a mai nuanțat declarațiile cu privire la comunitatea LGBT.

Acuzată că și-a angajat soțul la grupul USR și că nu s-a delimitat de colegii anchetați

PSD a acuzat-o pe Elena Lasconi că și-a angajat soțul la grupul parlamentar al USR „din postura de avocat-șomer, fără palmares”.

De asemenea, șefa USR a fost criticată că nu s-a delimitat de liderii cu dosare penale din partid: Clotilde Armand, Lucian Viziteu sau Vlad Voiculescu.

Deși consideră toxică alianța PSD-PNL, se declară deschisă la o alianță cu PNL după alegeri.

Șefa USR a fost taxată public de organizațiile care luptă pentru drepturile femeilor, după o declarație controversată făcută la jumătate lunii octombrie, când le-a cerut liberalilor să semneze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu.

Recent, Elena Lasconi a fost criticată pentru unele răspunsuri stângace și chiar incorecte la întrebări legate de politică externă și securitate națională sau economie.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.