Portret de candidat: Gabriela Firea

La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida la alegerile Europarlamentare din 9 iunie.

Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru un loc în Parlamentul European. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe lista unui partid, e bine să știm câte ceva și despre oamenii care au fost puși în fruntea acelei liste și care au șanse mari să meargă la Bruxelles în numele nostru.

Astăzi – portretul Gabrielei Firea, fost primar al Bucureștiului și locul al treilea pe lista alianței PSD-PNL la alegerile europarlamentare.

Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:

„Bruxelles-ul”, premiu de consolare pentru Gabriela Firea

După ce în ultimele luni Gabriela Firea a fost vehiculată drept singura opțiune a social-democraților pentru ocuparea fotoliului de Primar General, funcție pe care a mai deținut-o pentru un mandat între 2016 și 2020, speranțele i-au fost năruite de alianța PSD-PNL care a trecut, iată, dincolo de cadrul guvernamental.

Cele două partide și-au dat mâna, cel puțin pentru moment, și vor candida împreună pe 9 iunie la alegerile locale și la cele pentru Parlamentul European. La Primăria Capitalei, alianța condusă de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se va baza pe un „tehnocrat” neînregimentat – pentru moment politic – în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu.

Un loc eligibil pe listele pentru Bruxelles este „premiul de consolare” primit de Gabriela Firea din partea lui Marcel Ciolacu, mișcare văzută de analiști drept soluția aleasă de premier pentru a-și securiza funcția de lider PSD. O eventuală victorie a Gabrielei Firea în alegerile pentru Primăria Capitalei ar fi lăsat loc și unor aspirații ceva mai înalte: șefia Partidului Social Democrat.

„Merg în Parlamentul European cu gândul, bineînțeles, la bucureșteni și mă voi lupta să putem aduce fonduri europene pentru a dezvolta și mai mult Capitala României” – A scris Gabriela Firea într-un text publicat pe contul de Facebook.

Mai întâi în presă, apoi în politică

Gabriela Firea este născută pe 13 iulie 1972, la Bacău. Între 1991 și 1994 a studiat la Facultatea de Litere și este licențiată în Știința Informării la Universitatea București.

În paralel cu studiile, Gabriela Firea și-a început și cariera în presă. În 1990 era reporter la săptămânalul „Pur și simplu” din Bacău, iar apoi la cotidianul „Azi”, considerat susținător al regimului Iliescu.

Între anii 1993 și 1999 a activat în TVR, iar pentru o scurtă perioadă a lucrat pentru Mugur Isărescu, ca purtător de cuvânt al Guvernului și șef al Departamentului pentru Comunicare din cadrul Guvernului condus actualul șef al BNR – acuzat de legături cu fosta securitate.

În 2001, Gabriela Firea a intrat în trustul de presă Intact, condus de Dan Voiculescu – dovedit de instanță ca fost colaborator al Securității în vremea comunismului.

Gabriela Firea este căsătorită din 2010 cu primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele.

După 11 ani la televiziunile deținute de familia Voiculescu, Gabriela Firea s-a înscris în PSD, câștigând în 2012 un loc de senator.

A fost pentru câteva luni purtător de cuvânt al lui Victor Ponta, iar, în 2016, Gabriela Firea a devenit prima femeie primar general al Municipiului București.

Firea, criticată des în mandatul de Primar General

În mandatul de Primar general al Municipiului București a fost criticată des pentru deciziile sale și mai ales pentru milioanele vărsate în conturile Patriarhiei Române.

Tot în mandatul de primar a încercat mereu să-și lipească imaginea de a de diverselor personalități publice. Publicul a taxat-o însă la evenimentul organizat după triumful Simonei Halep la Roland Garros.

Strategic, Gabriela Firea a încercat să copieze organizarea impusă de soțul său, Florentin Pandele, la primăria din Voluntari, prin înființarea de companii municipale. Multe dintre acestea s-au dovedit însă a fi complet nefuncționale, iar majoritatea au fost dizolvate după ce Firea a pierdut funcția de primar.

Altfel, mandatul Gabrielei Firea la Primăria Generală a fost marcat de mult festivism, inaugurări controversate și măsuri populiste.

După ce a pierdut alegerile pentru Primăria General în 2020, s-a mulțumit cu un nou mandat de senator.

„Azilele groazei”

A fost ministrul Familiei în Guvernul Nicolae Ciucă, însă presiunea publică a determinat-o să demisioneze, după scandalul „Azilelor Groazei” din Ilfov.

Autoritățile au descoperit zeci de vârstnici, mulţi cu dizabilităţi, care erau bătuţi, înfometaţi şi puşi la muncă forţată.

Ștefan Godei, considerat un apropiat al Gabrielei Firea, era patronul a doua dintre azile. După ce presa a dezvăluit că acesta i-a fost angajat și a urmat-o în întreaga sa carieră de primar general și senator, Gabriela Firea a negat.

O altă apropiată a Gabrielei Firea – Ligia Gheorghe – a fost vicepreședintă a Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz în perioada 2020 – martie 2023, care deținea unul dintre centrele cu probleme. În februarie 2022, Ligia Gheorghe fusese numită consiliera ministrei Gabriela Firea.

Când subiectul azilelor groazei era încă în actualitate, Gabriela Firea a fost apărată seri la rând în interviuri acordate de soțul primar în Ilfov. Florentin Pandele afirma chiar că soția sa va face un pas în spate din politică.

Tot în vara anului trecut, după izbucnirea scandalului, Gabriela Firea invoca inclusiv o consipirație împotriva sa.

Gabriela Firea nu va mai candida la Primăria Capitalei, dar socotind după locul ocupat pe listele pentru Bruxelles, va reprezenta și țara pentru următorii cinci ani de la tribuna Parlamentului European.

Cele mai recente

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.