Portret de candidat: Nicolae Ștefănuță

La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida la alegerile Europarlamentare din 9 iunie.

Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru un loc în Parlamentul European. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe lista unui partid, e bine să știm câte ceva și despre oamenii care au fost puși în fruntea acelei liste și care au șanse mari să meargă la Bruxelles în numele nostru.

Astăzi – portretul lui Nicolae Ștefănuță, europarlamentar în exercițiu.

Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:

Cine e Nicolae Ștefănuță?

Nicolae Ștefănuță are 42 de ani, iar în ultimii cinci ani a ocupat un fotoliu de eurodeputat în Parlamentul European. A câștigat locul în 2019, atunci când a candidat din partea Alianței USR PLUS.

Între timp, politicianul a demisionat din Uniunea Salvați România, iar acum candidează independent pentru un nou mandat.

Nicolae Ștefănuță s-a născut la Rășinari, în județul Sibiu. În 2004, și-a luat licența în economie la Universitatea de Vest din Timișoara. Are un master în studii europene la Viena și unul în Managementul Politicilor Publice obținut la Georgetown University din Washington.

Primul loc de muncă al lui Nicolae Ștefănuță, potrivit CV-ului, a fost cel de atașat diplomatic al Ministerului de Externe, post pe care susține că l-a obținut prin concurs în 2006.

Din ianurie 2007, a devenit asistentul europarlamentarei Monica Iacob Ridzi, membră PDL la vremea respectivă. Apoi, de la jumătatea aceluiași an a devenit funcționar european al Comisiei pentru Agricultură a Legislativului European.

În 2017 a făcut primul pas către cariera de politician, ca membru al Uniunii Salvați România.

Pentru aproximativ un an, între 2018 și 2019, a reprezentat Parlamentul European la Washington, ca diplomat ce asigura legătura dintre forul european și Congresul american. A renunțat la acest rol pentru pentru candidatura la alegerile din mai 2019.

De ce a plecat din USR?

Odată ajuns la Bruxelles, Nicolae Ștefănuță a susținut de la tribuna Parlamentului măsuri pentru protejarea mediului, pentru protejarea minorităților, dar și pentru creșterea burselor oferite în programele Erasmus.

Recent a fost raportor pentru directiva europeană privind calitatea aerului, care printre altele permite celor care se îmbolnăvesc din cauza poluării să poată cere despăgubiri de la stat. A pledat și pentru acces gratuit la terapie psihologică.

A fost raportor general din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2023.
În ianuarie 2023, la aproximativ jumătate de an după ce conducerea USR a fost preluată de Cătălin Drulă, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță și-a anunțat demisia din partid. Reclama o relație toxică cu șefii formațiunii.

A trecut din grupul Renew, în grupul Verzilor. A fost ales ulterior vicepreşedinte al acestei familii politice, a patra ca importanță din legislativul european.

Nicolae Ștefănuță se prezintă drept un candidat de centru-stânga cu vederi progresiste, susținând inclusiv legalizarea canabisului în cantități mici. Promovează de asemenea și educația sexuală în școli.

Militează pentru căsătoriile între persoanele de același sex, iar în Parlamentul European a votat în favoarea unor măsuri care să oblige state precum România să recunoască drepturile cuplurilor de același sex.

Cele mai recente

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.