România pierzându-și mințile
În mod normal, aici n-ar trebui să existe niciun text. Ceea ce citiți e doar un avertisment pentru imaginile care urmează, așa cum anunță crainicii de știri la televizor: „Atenție, imagini care vă pot afecta emoțional!”.
La începutul videoreportajului de mai jos se află următoarea secvență: în fața miilor de oameni veniți să caște gura, în fața oficialităților unui întreg județ și a politicienilor sosiți de la centru, o fetiță trei ani este pusă să facă tumbe pe asfalt. Se lasă liniște și toată adunarea așteaptă să fie distrată, așa că fetița își pune capul în pământ și încearcă. Rostogolirea eșuează și o profesoară o încurajează energic, trăgând cu ochiul la pleiada de miniștri: „Hai, dă-te peste cap! Hai!“. Copilul își lipește fruntea de ciment și apoi se aruncă pe spate, deși este evident că nu are nici vârsta, nici dispoziția necesară. Jos nu este salteaua unei săli de antrenament, ci betonul turnat de primărie. Nu se întâmplă în Coreea de Nord, se întâmplă la „Simfonia lalelelor”, eveniment organizat vineri la Pitești și onorat cu prezența de premierul Viorica Dăncilă și de alți membri ai Guvernului.
După ce fetița cade pe ciment, Viorica Dăncilă se desprinde dintre oficialități și îi oferă flori micuței gimnaste. Dacă ar fi avut un dram de luciditate, prim-ministrul României l-ar fi luat pe copilul acela în brațe, apoi le-ar fi spus organizatorilor să oprească tot și oamenilor să plece acasă. Însă Viorica Dăncilă s-a întors la locul ei și a aplaudat mulțumită, iar „Simfonia lalelelor” a continuat: cu care alegorice, copii de grădiniță formând o lalea umană și copii cu dizabilități defilând în cărucioare cu rotile. Iar peste toate, discursul ministrului Grațiela Gavrilescu, rostind aceste cuvinte ca o incantație aruncată peste mulțime: „Să uităm de tot, să ne bucurăm de mirosul florilor și de aceste raze de soare”.
Ceea ce s-a întâmplat vineri la Pitești a semănat cu un moment de nebunie colectivă. Pentru că de data asta nu e vorba doar despre politicieni rupți de realitate, e și despre profesori, părinți și cetățeni veniți să aplaude acolo unde nu era nimic de aplaudat. E despre o țară care și-a pierdut demult reperele, iar acum pare că începe să-și piardă și mințile.
Atenție, urmează imagini care vă pot afecta emoțional!
