00:53 Nicușor Dan, înapoi în punctul zero
03:16 Soluțiile partidelor: aceleași
05:56 Justiția, ca în anii ‘90
09:26 Patronul „Uzinei firmelor”, reținut
12:42 Negoiță dă bani pe țeavă
15:05 Execuție eșuată în SUA
16:32 Laura Vicol, cercetare extinsă
17:43 Lider USR reținut de DIICOT
18:43 Incident transfob, jandarm cercetat
19:24 TollRo, blocaj în prima zi
20:21 Fake-news demontat: conspirația „Miorița”
Punct și de la capăt: la aproape cinci luni de la demiterea Guvernului Bolojan, elita politică a României e prinsă în același blocaj și se raportează în mod foarte problematic la cutume și proceduri democratice înscrise în Constituție.
Președintele Nicușor Dan a încercat să explice azi-noapte, într-o conferință organizată după o vizită în Cehia, de ce se opune convocării alegerilor anticipate și eventualei cooptări în Guvern a partidului AUR.
Acesta reprezintă a doua formațiune din România după numărul de senatori și deputați.
După respingerea în Parlament a cabinetului Mureșan, șeful statului a spus-o pe șleau: mai importantă decît votul popular – esențial în orice democrație care-și merită numele – este voința investitorilor care împrumută România.
Cu o întârziere de cinci luni, așadar, Nicușor Dan constată că moțiunea de cenzură prin care Guvernul Bolojan a căzut (și pe care nu a încercat în vreun fel să o preîntâmpine) nu a fost o idee chiar strălucită pentru stabilitatea politică și financiară a țării.
Soluțiile partidelor: aceleași
Trimise de președinte în căutarea „consensului” pentru consultările care vor avea loc luni la Cotroceni, partidele nu se grăbesc deloc.
Nicușor Dan le ceruse ieri să ia noi decizii interne care să ducă la „soluții care să poată să treacă” de Parlament.
Potrivit surselor Recorder, PSD nu va organiza nicio ședință, iar mandatul partidului e clar: Sorin Grindeanu premier.
Nici cei de la PNL nu au de gînd să ia vreo decizie până luni: „Nu facem ședință. Noi nu mai facem propuneri luni”, ne-au declarat surse din conducerea partidului.
USR și UDMR, la rândul lor, nu aveau programată vreo reuniune până la ora publicării acestui articol.
Chiar și-așa, premierul demis și președintele PNL, Ilie Bolojan, nu a exclus aseară, într-un interviu pentru Digi24, varianta ca liberalii să voteze un Guvern PSD, pentru ca mai apoi să treacă în opoziție.
Nu s-a ferit în schimb să spună că România „nu merită” să-l aibă pe Sorin Grindeanu din nou la Palatul Victoria.
Ilie Bolojan a ținut să-l și avertizeze pe Nicușor Dan că, dacă face o nominalizare care va duce România „într-o fundătură”, va fi direct responsabil de asta.
Justiția, înapoi în anii ’90
Printre miniștrii propuși ieri de Siegfried Mureșan se numără Andrea Chiș, nominalizată la justiție.
Unul dintre magistrații consultați de Recorder în vederea documentarului „Justiție capturată”, ea a reclamat centralizarea excesivă a puterii în sistemul judiciar și le-a prezentat parlamentarilor din comisiile de specialitate câteva posibile soluții.
Într-un interviu acordat lui Sebastian Zachmann după respingerea cabinetului Mureșan, Andrea Chiș a spus că justiția română se află acum într-o stare mai rea decât în anii ’90.
Potrivit ei, influența covârșitoare pe care o exercită asupra celorlalți magistrați Lia Savonea, președinta instanței supreme, este imposibil de contestat.
Discuția pe care Sebastian Zachmann a purtat-o cu Andrea Chiș e de găsit, integral, pe canalul nostru de YouTube, Recorder News.
Starea sistemului judiciar din România e criticată fără menajamente chiar și de administrația Trump: un raport al Departamentului de Stat spune că modificările aduse legilor justiției și presiunile asupra procurorilor DNA au slăbit lupta anticorupție.
Documentul menționează explicit, la capitolul „regrese” mutarea competenței de a investiga corupția din justiție de la Direcția Anticorupție la Parchetul General.
Criticată mai este și decizia prin care ofițerii din cadrul serviciului secret al Ministerului de Interne nu mai pot lua parte la anchetele care nu vizează angajații instituției.
Negoiță dă bani (publici) pe țeavă
A asfaltat ilegal peste o magistrală de gaz, acum cheltuiește bani publici ca să o pună în siguranță.
La un an de când Recorder dezvăluia că primarul sectorului 3 din București, Robert Negoiță, a construit mai multe străzi peste țevi de gaz, Primăria a lansat o procedură reparatorie: vrea să contracteze lucrări de protecție pentru conductele aflate în administrarea Transgaz, după cum notează site-ul profit.ro.
Un prevăzut acord-cadru pe doi ani are o valoare de peste 12.000.000 de lei, plus TVA.
Primăria vrea să atribuie contractul până la sfârșitul acestui an.
Cu trei ani și jumătate în urmă, Transgaz a dat în judecată Primăria sectorului 3.
Compania a cerut instanței să oblige instituția să facă lucrări de punere în siguranță a magistralei de sub cele unsprezece străzi.
Conductele n-au fost proiectate pentru trafic intens, tonaj mare și vibrații repetate, iar fisurile ar fi dus, mai devreme sau mai târziu, la un risc ridicat de explozie.
Primăria a construit drumurile pentru a deservi mai multe ansambluri rezidențiale construite în ultimii zece ani în zonă – unele, chiar de către rude ale primarului.
La trei săptămâni de la publicarea investigației Recorder, Prefectura Bucureștiului a închis parțial străzile, iar în februarie anul acesta DNA a pus în mișcare o acțiune penală și l-a plasat sub control judiciar pe Robert Negoiță, pentru abuz în serviciu.
După doar o săptămână, Tribunalul București a revocat această măsură, iar primarul și-a reintrat în atribuții.
Execuție eșuată în SUA
Cinic și absurd: ceea ce ar fi trebuit să fie prima execuție a unei femei după 200 de ani în statul american Tennessee a redeschis o amplă dezbatere națională privind pedeapsa capitală.
Christa Pike a supraviețuit deși îi fuseseră injectate două doze dintr-o substanță care, în teorie, ar fi trebuit să-i fie letală.
Femeia în vârstă de 50 de ani fusese condamnată pentru că și-a ucis o colegă, cu peste trei decenii în urmă.
Potrivit jurnaliștilor care au asistat la procedură, condamnata era încă în viață la aproximativ 40 de minute de la administrarea injecțiilor, iar autoritățile au confirmat ulterior că ea a fost dusă la spital.
I-au provocat o agonie inutilă, au spus avocații femeii, potrivit cărora autoritățile i-au încălcat dreptul constituțional de a nu fi supusă unei pedepse crude.
De altfel, cu doar o oră înaintea procedurii, o instanță de apel suspendase execuția, pentru a analiza noi argumente în apărarea condamnatei.
Curtea Supremă a anulat însă acea decizie și a permis ca procedura să continue.
Oficialitățile din Tennessee afirmă că au respectat protocolul legal și că substanța utilizată s-a dovedit eficientă în alte ocazii.
Guvernatorul Bill Lee a suspendat execuțiile programate pentru acest an în statul său și a dispus deschiderea unei anchete în cazul Christei Pike.
