00:00 Intro
01:00 Scandal de amploare la ANM
04:35 Guvernul Niculescu, în chinurile facerii
07:08 Epopeea „Kimberly Guilfoyle”, aproape de final
08:57 Rusia: mumă sau ciumă?
10:31 Aplicația de făcut bani a AUR
11:43 Afacere cu acte false
12:33 Inaugurare importantă pe A0
Scandal de amploare la ANM
Scandal de amploare la Administrația Națională de Meteorologie: șefa instituției acuză o „campanie orchestrată” împotriva ei. În weekend, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, îi ceruse demisia Elenei Mateescu. Totul a pornit de la nereguli grave anunțate de Corpul de Control al ministrei: la ANM s-au cumpărat, din bani publici (cu cardurile instituției): lenjerie intimă de lux, parfumuri și produse cosmetice.
Raportul arată că vreme de aproape trei ani, între 2023 și vara acestui an, a fost cheltuit în acest fel peste jumătate de milion de euro.
Ministra Mediului mai denunță și alte achiziții suspecte: câteva firme de casă ar fi vândut către ANM calculatoare, imprimante și alte produse de birotică și papetărie. Produse de acest fel au fost cumpărate prin achiziții directe, conform raportului consultat de Recorder, în perioada 2023-2026, cu peste 700 de mii de euro.
Diana Buzoianu o acuză pe directoarea ANM Elena Mateescu, în funcție din 2016, că și-a protejat subalternii. Contactată de Știrile ProTV, Elena Mateescu a declarat însă că nu își va da demisia. Ea a mai scris pe pagina sa de Facebook că, citez, „ANM și colegii nu merită o astfel de campanie negativă”.
Neregulile de la ANM ar fi, însă, mai multe. O fostă angajată a Administrației de Meteorologie a vorbit sub protecția anonimatului pentru Știrile Recorder.
Guvernul Niculescu, în chinurile facerii
„Noi am stricat-o, voi trebuie să ne-ajutați să o reparăm”: PSD insistă – în ciuda refuzurilor repetate – că defuncta alianță cu liberalii și cu UDMR ar trebui refăcută, acum cu Luca Niculescu instalat la Palatul Victoria.
Confruntat de circa o jumătate de an cu consecințele propriilor acte, partidul lui Sorin Grindeanu condiționează votarea cabinetului Niculescu în Parlament de formarea unei echipe în care să nu fie silit să își asume rolul de „vioară întâi”. Oricare altă variantă – chiar și anticipatele – ar fi mai bună decât aceasta, a spus liderul partidului.
Liderii PSD i-au dat astăzi lui Grindeanu un „mandat larg” de negociere a unei majorități guvernamentale, dar în discuții neoficiale recunosc că șansele cabinetului Niculescu în Parlament sunt „jumătate-jumătate.” Partidul a respins categoric aproape toate celelalte variante invocate public: un cabinet de așa-ziși „tehnocrați”, o nouă „rocadă guvernamentală” ori un „armistițiu” parlamentar prin care liberalii se obligă să nu voteze vreo moțiune de cenzură timp de o jumătate de an.
Tot pe șase luni gândește și Luca Niculescu: el propune acum un acord politic pentru câteva „obiective esențiale”. Printre ele se numără rectificarea bugetară și măsuri de reducere a impactului crizei energetice asupra facturilor. De cealaltă parte, USR a repetat – după o discuție purtată azi cu premierul desemnat – că nu va vota un Guvern din care să facă parte PSD.
Un refuz la fel de categoric a venit săptămîna trecută din partea PNL.
Rusia: mumă sau ciumă?
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au adoptat noi sancțiuni împotriva a aproape 1.600 de entități și de persoane implicate în efortul de război al Rusiei în Ucraina. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, spune că măsurile convenite astăzi reprezintă cea mai mare extindere a listei de sancțiuni de la invazia din 2022 încoace.
Mai bine de jumătate dintre cei vizați ar avea legătură cu lanțul de producție a rachetelor balistice – atacurile cu rachete asupra civililor ucraineni și a infrastructurii energetice au sporit semnificativ în ultima perioadă. La presiunile Franței și Luxemburgului, însă, unii oligarhi au fost scutiți de sancțiuni, ceea ce a ridicat întrebări despre capacitatea europenilor de a acționa unitar.
Noul pachet, pe de altă parte, a fost adoptat la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat un acord cu Rusia pentru aprovizionarea Statelor Unite cu motorină rusească – o ridicare de facto a sancțiunilor americane. Președintele Statelor Unite a dat satisfacție dublă Kremlinului după ce a afirmat că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou preşedinte” pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia.
Donald Trump a pretins totodată că Moscova și Kievul ar fi acceptat și un „armistițiu” parțial: s-ar fi angajat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice din ambele țări.
După nici 24 de ore de la anunț, însă, Ucraina a acuzat Rusia că ar fi încălcat înțelegerea. Kaja Kallas a salutat presupusa înțelegere, dar a adăugat că ar prefera una „care să prevadă că civilii nu vor mai fi uciși”
