00:47 Nicușor Dan, critici la adresa Recorder
03:34 Președinția se încurcă în explicații
05:10 Premierul, desemnat săptămâna aceasta
07:14 Se anunță o iarnă grea
08:37 Rusia: provocare pe flancul estic
10:31 Alba-neagra cu banii educației
11:31 Săracii lideri bogați
12:24 „Eu contez”, premiat la Veneția
Un articol „tendențios și neserios” – astfel a calificat președintele Nicușor Dan investigația Recorder despre trecutul din trupele de Securitate al generalului Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază.
Participant, în Finlanda, la Summitul Arcticii, șeful statului a evitat, totuși, într-un interviu pentru EuroNews, să comenteze faptele prezentate în articol despre participarea șefului SPP la Revoluție și Mineriadă.
Nicușor Dan s-a lansat, însă, într-o analiză asupra formei în care a fost prezentat subiectul.
Între altele, președintele a criticat faptul că materialul de presă conține în prima parte celebra (deja) fotografie în care apare la masă alături de Lucian Pahonțu și de mai mulți politicieni, la doar câteva zile după ce îl desemnase pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, peste capul PNL-ului.
La fel cum a procedat și în cazul documentarului „Justiție capturată”, care a arătat mecanismele prin care marii corupți scapă de condamnări, președintele a cerut dovezi, deși probele sunt chiar în materialul jurnalistic.
În investigația despre generalul Pahonțu, jurnalista Recorder Alexandra Șerban a arătat că acesta, nepot al generalului comunist Vasile Milea, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989 din zona baricadei de la hotelul bucureștean Intercontinental.
48 de oameni au murit atunci, iar alte câteva sute de persoane au fost bătute crunt.
Drept probe stau, între altele, o declarație olografă a ofițerului Pahonțu, dată în 1990, și mărturii ale colegilor și superiorilor din trupele de Securitate, consemnate în dosarul Revoluției și, parțial, reconfirmate telefonic pentru Recorder.
Niciun istoric dintre cei care studiază de decenii evenimentele din 1989 și din prima parte a anilor ’90 nu a infirmat informațiile expuse în investigație.
Dimpotrivă, ele au fost chiar întărite și dezvoltate prin noi mărturii.
Lucian Pahonțu este șef al Serviciului de Protecție și Pază de peste două decenii.
A ieșit la pensie în 2024 și de-atunci cumulează pensia cu salariul și ajunge la venituri de peste 7.000 de euro lunar.
Deși legea îl obliga să depună o declarație pe propria răspundere că nu a făcut poliție politică la Securitate și că nu a încălcat drepturile fundamentale ale omului, el nu a furnizat un astfel de document vreme de optsprezece ani, după cum a arătat site-ul de investigații Snoop.
Bâlbe în serie
Cotroceniul, între timp, se încurcă în explicațiile despre cine a verificat oficial trecutul generalului Pahonțu: imediat după publicarea investigației Recorder despre prezența lui în punctele fierbinți ale Revoluției din ’89, Nicușor Dan spunea că Lucian Pahonțu ar fi fost verificat în momentul numirii în fruntea SPP de către Consiliul Suprem de Apărare.
La cererea HotNews, Președinția afirmă acum – contrar spuselor lui Nicușor Dan – că verificarea privind „activitățile de poliție politică” nu e printre atribuțiile CSAT: de astfel de cercetări de ocupă Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității.
Precizările Președinției urmează unor intervenții publice ferme ale lui Mădălin Hodor, vicepreședinte al CNSAS.
Acesta a explicat că instituția sa nu e în posesia vreunei cereri oficiale de a-l verifica pe șeful SPP.
Rezultatele unor noi cercetări, pornite după investigația Recorder, sunt așteptate luna aceasta.
Între timp, Consiliul a publicat noi date privind angajații Securității din perioada comunismului târziu: în 1988, cu un an înaintea Revoluției, Departamentul Securității Statului avea 14.629 de angajați, dintre care peste 6.000 numai în București.
Nazare, de la nuntă la Palatul Victoria?
Pe de altă parte, președintele a confirmat că are de gând să organizeze săptămâna aceasta noi consultări oficiale cu partidele, în speranța constituirii unei majorități guvernamentale.
O a treia nominalizare pentru funcția de prim-ministru ar fi de dorit, în opinia sa, înaintea plecării în Statele Unite, la sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU.
Nicușor Dan va susține intervenția națională în plenul Adunării miercurea viitoare.
Până una-alta, el nu mai exclude varianta anticipatelor ca soluție de ieșire din criza politică provocată de căderea Guvernului Bolojan.
Alegerile înainte de termen nu garantează însă numirea rapidă a unui Guvern, a spus președintele.
Nicușor Dan a adăugat că va lua în considerare numele propuse deja de PSD și PNL (Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan).
Totuși, printre variantele posibile s-ar număra și Alexandru Nazare: interimarul de la finanțe tocmai ce l-a avut pe președinte, în acest weekend, printre invitații de la nuntă.
Se anunță o iarnă grea
Se anunță luni grele odată cu venirea frigului: benzina ar putea depăși în curând prețul de 10 lei pentru un litru, iar motorina ar putea urca chiar și mai puternic decât până acum: la 11 lei pe litru.
Războiul prelungit din Iran e prima cauză, arată analiza unei companii de consultanță (Frames), citată de agenția de știri Agerpres.
Sistemele energetice și logistice globale au fost afectate în ultimele zile, între altele, de distrugerea a cinci petroliere iraniene în Golful Oman, un incident asumat de forțele americane, dar și de atacurile rebelilor Houthi asupra unor instalații petroliere saudite.
Gruparea din Yemen, susținută financiar și militar de Iran, a preluat controlul și asupra unei rute de care depinde aproape o zecime din fluxul mondial de petrol și produse petroliere.
Datele Institutului Național de Statistică indică în august o creștere anuală de 25% în cazul benzinei și de peste 33 de procente la motorină.
Chiar și după reducerea accizei, prețul motorinei tot nu a coborât sub 10 lei.
Benzina costa astăzi peste 9.90 lei în majoritatea stațiilor din marile orașe, iar prețul motorinei oscilează în jurul valorii de 10.50 lei.
Scăderea debitelor Dunării, de asemenea, e de așteptat să provoace majorări ale costurilor, mai ales în cazul celor care încheie noi contracte pentru furnizarea curentului.
Nici alte țări europene nu sunt scutite: majorări bruște ale prețurilor curentului au fost, de exemplu, în Germania, care importă foarte multă electricitate.
Rusia, noi provocări pe flancul estic
Un incident de ieri de la granița dintre Ucraina și Polonia provoacă îngrijorare în întreaga Europă: o dronă rusească a lovit un tren care circula în regiune, la scurt timp după ce pe acolo trecuse o delegație diplomatică din care făceau parte foștii premieri ai Marii Britanii și Suediei Boris Johnson și Carl Bildt.
Trenul acestora plecase în mod intenționat din gara Iahodin înainte de ora programată.
Foștii demnitari aflați la bord și echipele acestora participaseră la o conferință organizată în Kiev.
Compania națională de căi ferate din Ucraina afirmă că e foarte probabil ca ținta vizată de dronă să fi fost chiar trenul diplomatic.
Aflată în Finlanda, la un summit consacrat securității din zona arctică, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a spus că atacul a urmărit să sperie țările occidentale care susțin Ucraina.
„Cred că ar trebui să acționăm exact invers. Ar trebui să arătăm că suntem alături de Ucraina și că nu ne este frică”, a adăugat ea.
Ministrul de externe al Poloniei, dar și premierul Donald Tusk au calificat atacul de ieri drept „o escaladare”.
De altfel, Rusia a luat din ce în ce mai des la țintă, în ultimele săptămîni, punctele de trecere de la frontierele Ucrainei cu aliații săi occidentali.
Donald Tusk se așteaptă noi provocări de acest fel în perioada următoare, motiv pentru care Guvernul Poloniei va schimba condițiile în care funcționează punctele de trecere a frontierei.
Scopul noilor măsuri e să prevină ambuteiajele care ar înlesni atacarea vehiculelor încărcate cu combustibili.
(Re)confirmare la Veneția
Lungmetrajul „Eu contez”, scris și regizat de Alina Șerban, a câștigat premiul publicului la Festivalul de la Veneția.
Debut al artistei în regia de lungmetraj, filmul inspirat din propria viață urmărește povestea unei tinere rome care se pregătește să părăsească centrul de plasament în care a crescut.
Speranțele protagonistei în eliberarea tatălui din închisoare sunt puse relativ repede la încercare.
Alina Șerban a devenit astfel prima regizoare de etnie romă care câștigă un trofeu la Veneția.
Într-o declarație pentru Digi24, ea a spus că a pornit, de altfel, la drum pentru tinerii din medii dezavantajate.
Din distribuția filmului fac parte aproape douăzeci de copii și de tineri din centre de plasament.
„Am vrut să le spun lor ceea ce și eu aveam nevoie să aud: te vei descurca, există un loc pe lume chiar și pentru tine, chiar dacă ți se pare că nu există. Am pornit de la expresia <<Fiecare copil vine pe lume cu bucata lui de pâine>>”, a spus Alina Șerban.
Mai bine de o treime dintre copiii din România trăiesc, potrivit datelor oficiale, în risc de sărăcie și de excluziune socială.
Vara aceasta, ministrul educației a propus (fără să își asume transparent ideea) ca bursele sociale pentru elevi să nu se plătească pe durata verii.
Mihai Dimian a renunțat la acest plan ca urmare a opoziției vehemente a asociațiilor de elevi, părinți și profesori.
