00:45 Guvernul Niculescu, pe repede înainte
03:28 Miliardul magistraților, sentință definitivă
05:52 Justiția indică Nordis: sechestru ridicat
07:46 Tensiune în creștere în Marea Neagră
09:06 Zelenski: Trump a luat partea Rusiei
10:45 Dolj: Poliția „în acțiune”
11:41 Benzinăriile Gazprom, proprietari noi
12:23 Romsilva, program de voie
Optimism nedisimulat al președintelui: din străinătate, după cum ne-a obișnuit, Nicușor Dan anunță că vom avea un nou Guvern marțea viitoare.
Cabinetul condus de Luca Niculescu, afirmă el, are șanse să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru că premierul desemnat a încheiat acorduri politice cu PNL și cu UDMR, pe lângă voturile – acum garantate – ale PSD-ului.
Formațiunea lui Sorin Grindeanu a făcut publice ieri cele unsprezece nume pe care le propune pentru viitorul Guvern.
Pe lângă unele reveniri – Radu Marinescu la justiție sau Alexandru Rogobete la sănătate -, se remarcă plasarea în două poziții-cheie a lui Marian Neacșu: vicepremier și ministru al internelor.
Ajuns azi la Bruxelles, Nicușor Dan pare să fi scăpat și de curioasa amnezie care-l lovise în ultimele cinci luni: a reușit să pronunțe public numele premierului interimar, dar încă în exercițiu, Ilie Bolojan.
Influența Cotroceniului asupra noului cabinet se resimte și grație câtorva dintre numele vehiculate intens în ultimele două zile: consilierul prezidențial Sorin Costreie la educație, de exemplu, dar mai ales Bogdan Dumitru pentru proiectatul minister al comunicațiilor și inteligenței artificiale.
Bogdan Dumitru e cercetător-șef în cadrul companiei BitDefender.
Patronul firmei, Florin Talpeș, și soția acestuia se întâmplă să fie cei mai mari donatori din campania lui Nicușor Dan pentru Cotroceni.
I-au oferit acestuia peste 800.000 de lei, dar l-au mai susținut și în alegerile pentru Primăria Bucureștiului.
Cu un deceniu în urmă, Nicușor Dan spunea că se consideră prieten cu Florin Talpeș.
Ceva mai recent, în noiembrie anul trecut, președintele le-a cerut oamenilor de afaceri să vină cu proiecte de lege „gata făcute pentru a fi implementate”.
După ce i s-a atras atenția că, în materie de legiferare, Constituția României spune că Parlamentul e suveran, Nicușor Dan a încercat să dreagă busuiocul: el a spus că statul nu „cedează controlul” corporațiilor, ci că are nevoie de sprijin.
Un Guvern deja dator
Mai previzibilă decît răsăritul soarelui, instanța supremă a obligat Guvernul – viitorul Guvern – la plata unor restanțe salariale către magistrați în valoare de un miliard de euro.
Judecătorii și-au acordat singuri majorări retroactive, iar cabinetul are (potrivit site-ului HotNews) zece zile la dispoziție pentru a începe procedurile de alocare.
Purtătoarea de cuvânt a cabinetului Bolojan, Ioana Dogioiu, a anunțat scurt că un Guvern interimar nu poate face rectificarea bugetară.
Drept urmare, nu are cum să aloce această colosală sumă.
Condusă de Lia Savonea, Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern şi de Ministerul Finanţelor față de o decizie din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti.
Aceasta obligase Executivul să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
Decizia luată astăzi este definitivă și executorie. Eventuale întârzieri ar atrage duble penalități: câte 1% pentru fiecare zi, dar și 20% din salariul minim brut pe economie.
Într-un comunicat publicat după-amiază, instanța supremă afirmă că aplicarea hotărârilor judecătorești definitive „nu e condiționată de voința politică a Guvernului, de prioritățile conjuncturale ale puterii executive sau de opțiunile sale privind distribuirea resurselor publice”.
În cazul în care aluzia la Ilie Bolojan nu era destul de clară, documentul continuă: „Această conduită a continuat de o manieră ostentativă sub actualul Guvern”.
Pe durata procesului, Guvernul a cerut Curţii Constituţionale să lămurească dacă o instanță poate impune alocări bugetare în plus, peste cele stabilite prin lege.
Miercurea trecută, CCR a respins drept inadmisibilă sesizarea.
Instanța supremă recunoaște că nu numai judecătorii au de recuperat bani de la stat: peste 400.000 de persoane au cerut în instanță să li se recunoască diverse drepturi salariale.
Deși s-a remarcat în mai multe rânduri prin ocolirea jurisprudenței europene, Înalta Curte nu ezită să o invoce acum, în favoarea acestei hotărâri.
Tensiune în creștere în Marea Neagră
O navă încărcată cu substanțe chimice a luat foc în această dimineața la doar câteva mile marine distanță de Sulina.
Mai multe drone intraseră noaptea trecută în spațiul aerian național.
Opt membri ai echipajului au fost dați dispăruți și erau căutați, încă, la ora publicării acestui articol.
Cinci marinari au fost salvați.
Aflat în Bruxelles, președintele Nicușor Dan a evitat să dea un răspuns clar în privința originii dronelor: premierul Bulgariei și-a permis, totuși, zilele trecute să observe că atacurile tot mai dese de pe Marea Neagră sunt de folos Rusiei, care încearcă să zădărnicească orice export ucrainean.
Mai mult, însă, Nicușor Dan a spus că statul român nu a reacționat oficial în primele ore de după atacuri pentru că trecuse prea puțin timp de la producerea lor.
Cu doar o zi în urmă, o altă navă a fost atacată în apele teritoriale românești: plecase din Turcia și urma să ajungă în portul ucrainean Ismail.
Pe parcursul a numai trei luni, în Marea Neagră au fost mai multe incidente navale grave decât în ultimele decenii.
Zece nave au fost lovite pînă acum: trei s-au scufundat, iar treisprezece marinari au murit.
Ucraina luptă pe toate fronturile
Armata ucraineană, între timp, anunță că a distrus șase avioane rusești de ultimă generație.
Un atac a fost lansat în cursul nopții asupra unui aerodrom din regiunea Voronej a Federației – imagini publicate pe rețelele de socializare surprind explozii puternice în zona indicată de oficialitățile din Kiev.
În afara celor șase aparate de zbor, bombardamentele ar fi distrus și echipamente tehnice vitale.
Într-o altă regiune a Rusiei – Riazan – un al doilea atac a provocat un incendiu la o rafinărie.
E primul atac ucrainean asupra infrastructurii energetice rusești de la presupusa încetare parțială a focului anunțată de Donald Trump.
Ucraina acuzase Rusia de încălcarea așa-zisului armistițiu încă din primele ore ale acestuia.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina suspendase atacurile timp de trei zile pentru a da curs solicitărilor Statelor Unite.
El l-a și criticat pe Donald Trump, potrivit căruia Ucraina are nevoie de un nou președinte.
„Trump a luat astfel partea Rusiei”, a spus Zelenski.
Întrebat dacă se simte trădat, el a răspuns afirmativ. Donald Trump a anunțat în weekend și un acord cu Rusia pentru aprovizionarea Statelor Unite cu motorină – o suspendare de facto a sancțiunilor la adresa Moscovei.
Pe de altă parte, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, consideră că atacurile asupra rafinăriilor din Rusia reprezintă o formă legitimă de apărare.
Veniturile din petrol contribuie la finanțarea războiului, spune ea.
