00:59 Ilie Bolojan, martor la DNA
03:32 Euro, maxim istoric
04:56 Stăpânii blocurilor și afacerile cu întreținerea
08:05 SUA: Congresul intervine în scandalul „Kimberly”
09:39 Dronele, incidente „de rutină”
10:41 Condamnare „relaxată”
11:45 Companie aviatică în insolvență
12:25 Franța în fierbere
Sugerată încă de ieri, audierea lui Ilie Bolojan la DNA Iași a durat mai bine de două ore: premierul interimar și președintele PNL are calitatea de martor în dosarul deschis în urmă cu un an pe numele omului de afaceri Fănel Bogos.
Aflat în prezent sub control judiciar, acesta s-ar fi lăudat că, în schimbul unei sume de 1.500.000 de euro, ar fi urmat să-l înlăture din funcție pe șeful Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, Mihai Ponea.
În septembrie anul trecut, Bogos a ajuns în audiență la premierul Ilie Bolojan, în sediul Guvernului.
Avocatul său susține că omul de afaceri nu ar fi promis bani pentru schimbarea din funcție a lui Ponea, ci că doar i-ar fi reclamat premierului pretinsele abuzuri ale acestuia.
Ilie Bolojan a fost convocat la DNA Iași la două zile după ce a treia nominalizare de premier făcută de Nicușor Dan a picat în Parlament.
Luni, partidele merg din nou la Cotroceni, în căutarea „consensului” care să garanteze învestirea unui nou Guvern.
Pe acest fundal, o reacție publică neașteptată a venit din partea AUR: formațiunea lui George Simion consideră că premierul ar fi „trecut prin malaxorul justiției pentru a renunța la ideea alegerilor anticipate”.
Deloc surprinzător, partidul condus de George Simion a făcut trimitere și la arestarea preventivă, în această săptămână, a lui Călin Georgescu.
PNL-ul, solidar
Guvernul a transmis, sec, că Ilie Bolojan le-a explicat procurorilor „circumstanțele audienței” acordate lui Bogos și că a răspuns tuturor întrebărilor pe care i le-au adresat anchetatorii.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a avut o reacție ceva mai dură – în opinia sa, momentul și locul audierii „ridică întrebări importante și legitime”.
Printre ele: de ce a fost necesară deplasarea la Iași și de ce audierea nu se putea face în capitală?
Sau: de ce există informații „pe surse”, date de săptămâni întregi, privind chemarea premierului la DNA?
Liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, a calificat convocarea lui Ilie Bolojan drept „teatru ieftin”, iar mesaje de susținere față de premier au mai trimis deputata Raluca Turcan și eurodeputatul Siegfried Mureșan.
În luna august, Cristina Trăilă, și ea membră a PNL, și-a dat demisia din funcția de adjunctă a secretarului general al Guvernului – ea a devenit suspectă în cadrul aceluiași dosar.
Procurorii o acuză pe Cristina Trăilă de „complicitate la folosirea influenței ori a autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite”.
În același dosar, DNA l-a pus sub control judiciar și pe fostul trezorier al PNL, Mihai Barbu: el este cel care a facilitat întâlnirea dintre Bogos și Bolojan.
Euro, maxim istoric
Banca Naţională a anunţat astăzi un curs de referinţă de peste 5.34 lei pentru un euro.
Este cea mai mare valoare din istorie înregistrată de moneda unică în fața celei naționale.
Cea mai abruptă depreciere a leului din mai încoace, de asemenea, a fost consemnată pe fundalul încordatei așteptări a calificativului acordat României de agenția de evaluare financiară Standard and Poor’s.
Decizia Standard and Poor’s nu pune, oricum, capăt patimilor României de pe piețele financiare internaționale.
În ianuarie e așteptată evaluarea din partea Fitch: vara aceasta, agenția era cât pe ce să retrogradeze România și să oficializeze astfel transformarea țării într-o destinație foarte riscantă pentru capitalul internațional.
Până una-alta, deprecierea cursului înseamnă că acei cetățeni care au de plătit chirii și rate în euro sau care și-au cumpărat mașini în leasing vor achita dintr-un foc cu câteva sute de lei pe lună mai mult decât acum un an.
De asemenea, persoanele care sunt plătite în lei, dar care au datorii exprimate în euro vor suporta o scumpire importantă fără ca sumele din contracte să se fi schimbat.
Scandalul „Kimberly” se extinde
Congresul Statelor Unite se implică în scandalul iscat de dezvăluirile privind activitatea ambasadoarei americane din Grecia.
Kimberly Guilfoyle s-ar fi lăudat că Washingtonul s-a implicat direct în procedurile care-au dus la căderea Guvernului Bolojan și ar fi amenințat Guvernul de la Atena cu aceeași soartă.
Opoziția democrată cere o anchetă oficială asupra modalităților prin care ambasadoarea vrea să „convingă” statele din sud-estul Europei să cumpere gaz natural lichefiat, la suprapreț, din Statele Unite.
În același timp ea ar fi acționat și în favoarea unei importante companii din Grecia.
Detaliile acestor intervenții au fost dezvăluite de ziarele Wall Street Journal și Financial Times.
Gregory Meeks, unul dintre democrații din comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, afirmă că ambasadoarea Guilfoyle „nu este capabilă să reprezinte Statele Unite în străinătate și că ea ar trebui revocată din funcție”.
Parlamentarii americani cer clarificări și în privința unor deplasări ale ambasadoarei cu avioane private – cel puțin unul a fost plătit de directorul executiv al Aktor Group, o importantă companie elenă ale cărei interese Kimberly Guilfoyle le-ar fi promovat puternic și în discuțiile cu oficialități din București.
În martie ea a fost suprinsă la aceeași masă cu Sorin Grindeanu și cu fostul ministru PSD al energiei Bogdan Ivan.
Ambasada Statelor Unite în Grecia a respins acuzațiile politicienilor democrați.
