FOTO: INQUAM PHOTOS/George Călin
00:56 Călin Georgescu, al treilea dosar penal
03:25 Acuzații de fraudă financiară
05:50 Celelalte dosare ale lui Georgescu
06:35 Siegfried Mureșan, un Bolojan mai mic?
10:42 O nouă înfrângere pentru puterea de la Berlin
12:17 SPP, un model de discreție
13:28 Trei pe o trotinetă
14:09 București: Curtea Veche, reparată
Candidatul la prezidențiale care susține că și-ar fi făcut campanie fără vreun ban tocmai ce s-a ales cu un nou dosar penal, al treilea la număr.
Călin Georgescu e suspectat că ar fi parte dintr-o schemă complexă de fraudă financiară.
El a fost reținut în această după-amiază și scos încătușat din sediul DIICOT.
Georgescu riscă, de asemenea, să fie arestat preventiv.
Alături de alte două persoane, un român și un italian, l-ar fi păcălit pe un om de afaceri din Buzău.
Acesta din urmă a reclamat la DIICOT o pagubă de peste 1.000.000 de euro.
Fostul candidat la alegerile din 2024 a fost ridicat din trafic în această dimineață, iar după nouă ore de percheziții la domiciliul său din Mogoșoaia a fost dus și la parchet, pentru audieri.
Zeci de susținători îl așteptau pe Călin Georgescu în fața DIICOT.
În cursul perchezițiilor, procurorii au găsit – între altele – o falsă legitimație diplomatică pe numele lui Călin Georgescu.
Ar fi fost emisă de Ordinul Cavalerilor de Malta, o așa-zisă organizație al cărei nume aduce aminte de un ordin religios laic al Bisericii Catolice, Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta.
De altfel, ambasada din România a acestuia a declarat pentru site-ul G4Media că actul găsit la Călin Georgescu acasă nu este autentic.
Anchetatorii au descoperit și mai multe pașapoarte și aparate de bruiaj în locuința lui Călin Georgescu.
Suspiciuni de fraudă financiară
Procurorii DIICOT susțin că gruparea coordonată de Călin Georgescu ar fi abordat mai mulți oameni de afaceri.
Acestora li se promitea acces la linii de creditare oferite de instituții bancare din străinătate.
În schimb, li se cereau garanții financiare consistente.
Dosarul DIICOT a pornit de la plângerea unui om de afaceri care susține că a fost păgubit astfel.
Răzvan Leu dorea să obțină un credit de 6.000.000 de euro la o bancă elvețiană.
Garanția solicitată a fost de 1.000.000 de euro.
Sub pretextul că potențiala finanțare ar fi putut ajunge chiar la 15.000.000, gruparea ar mai fi cerut încă 100.000.
Răzvan Leu susține că n-a primit niciodată banii promiși, dar că a rămas și fără garanție.
Cu câteva luni în urmă, site-ul captura.ro scria că o firmă elvețiană care apare în dosarul instrumentat de DIICOT ar fi conectată la o rețea rusească de spionaj tehnologic.
Răzvan Leu i-ar fi fost prezentat lui Georgescu de către Ion Negoescu, un fost ofițer al serviciului secret al Ministerului de Interne, în prezent preot și un apropiat al fostului candidat la Președinție.
Mai apoi, Georgescu i-ar fi făcut omului de afaceri legătura cu Ionel Rusen: miliardarul Ioan Niculae, condamnat în trecut pentru spălare de bani și evaziune fiscală, s-a plâns că Rusen l-ar fi înșelat cu aproape 500.000 de euro.
Fost ofițer de Securitate, Niculae ar fi căutat să obțină o linie de creditare de 200.000.000 de euro.
El nu exclude posibilitatea ca o parte a banilor pe care i-a achitat drept garanție să fi finanțat campania lui Georgescu, dar spune că nu a făcut acest lucru în mod „direct și deliberat”.
Ajuns, la rândul său, pentru audieri la sediul DIICOT, Ionel Rusen a îmbrâncit mai mulți jurnaliști pe scările instituției.
Potrivit G4Media, Ionel Rusen ar fi avut un rol important în strângerea de fonduri pentru campania lui Călin Georgescu la prezidențiale.
DIICOT susține că gruparea infracțională activează din septembrie 2021 încoace, mai ales în România, dar și în Marea Britanie.
Călin Georgescu este vizat de încă două dosare penale.
El este bănuit de complicitate la o tentativă de lovitură de stat: ar fi pus la cale un plan privind destabilizarea României, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
Alte douăzeci de persoane, inclusiv mercenarul Horațiu Potra, sunt trimise în judecată în acest dosar.
Pe de altă parte, procurorii îl mai acuză pe Georgescu de activități și propagandă legionare și fasciste: el a promovat public, în mai multe rânduri, cultul unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
„Un Bolojan mai mic”?
Programul de guvernare încă nu e gata, însă premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a stabilit că va forma un Executiv cu miniștri de la trei partide: PNL, USR și UDMR.
El a declarat în două interviuri – la HotNews și la RFI România – că nu exclude, totuși, posibilitatea numirii unor așa-ziși „tehnocrați”.
Mureșan spune că unul dintre obiectivele sale ar fi de a reduce cota de TVA de la 21 la 19%.
Majorarea a fost operată anul trecut de Guvernul Bolojan, în încercarea de a reduce deficitul bugetar.
Promisiunile sale nu i-au impresionat, însă, pe cei de la PSD.
Conducerea formațiunii a stabilit, cu unanimitate, că parlamentarii săi nu vor vota Guvernul Mureșan.
Potrivit surselor Recorder, Sorin Grindeanu le-ar fi spus colegilor săi că Siegfried Mureșan este doar „un Bolojan mai mic”.
El ar fi adăugat că între trădarea electoratului PSD (prin votarea acestui guvern) și alegerile anticipate preferă ultima variantă, dacă președintele Nicușor Dan va decide să dizolve Parlamentul.
Fără PSD, Guvernului Mureșan i-ar fi imposibil să strângă cele 233 de voturi necesare învestirii.
Premierul desemnat a declarat deja că nu va negocia o eventuală susținere din partea AUR.
N-ar fi, însă, excluse, discuții neoficiale cu parlamentarii partidului lui George Simion, a dat de înțeles astăzi președintele Senatului, PNL-istul Mircea Abrudean.
Germania: dezastru electoral pentru putere
Cancelarul conservator al Germaniei o recunoaște fără ocolișuri: rezultatele a două noi alegeri regionale organizate în weekend reprezintă „un dezastru”.
În landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară, sondajele făcute la ieșirea de la urne indică un scor de sub 6% pentru partidul creștin-democrat al lui Friedrich Merz.
Formațiunea, așadar, nu a reușit să intre în Parlamentul regiunii.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania e creditat un scor de 37%, iar socialiștii – cu 35,5.
Este cel mai slab obținut de creștin-democrați în alegerile regionale de după 1949.
Totuși, la fel cum s-a întîmplat și în alegerile din landul Saxonia-Anhalt, e puțin probabil ca extrema dreaptă să ajungă la guvernare – celelalte formațiuni exclud o colaborare cu AfD.
Într-un alt scrutin organizat ieri, în Berlin, partidul de stânga Die Linke s-a clasat pe prima poziție, cu 24,5% din voturi.
Principala temă de campanie a formațiunii a fost criza locuirii din oraș: nivelul chiriilor și prețurile prohibitive ale caselor se numără printre problemele cel mai des reclamate de către berlinezi.
Conservatorii lui Merz au obținut 20 de procente, iar AfD a câștigat teren inclusiv în capitală: 16%.
Deși încasează lovitură după lovitură, cancelarul Germaniei susține că nu va renunța la funcție și că va continua să își aplice programul politic.
Friedrich Merz a primit săptămâna trecută sprijinul a opt premieri conservatori de landuri.
