00:00 Intro
01:01 Legea ANI: a treia oară (poate) cu noroc
03:50 Decizia CCR, contestată din interior
05:09 Dronă căzută în curtea unei case
06:45 La o masă mai retrasă
08:42 Sprijin pentru Ucraina de ziua ei
10:44 Liderul AUR, vizită controversată
12:09 Rețetă sigură pentru succes financiar
13:10 Cursă contra cronometru
Legea ANI: a treia oară (poate) cu noroc
Legea ANI a ajuns din nou în Parlament, pentru a treia oară într-o singură lună. De data aceasta, după decizia Curții Constituționale de săptămâna trecută, prin care „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional, dar publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, ale soțiilor sau partenerelor acestora, nu. Așa că acum Camera Deputaților și Senatul vor să pună legea în acord cu decizia CCR pentru a fi adoptată și, astfel, România să primească 770 milioane de euro din PNRR, al cărui termen limită este peste fix o săptămână, pe 31 august.
Deși toate partidele spun că e nevoie de adoptarea legii, în Comisia Juridică din Parlament scandalul pe amendamente a fost în toi. USR a susținut un amendament prin care declarațiile de avere ale demnitarilor deveneau – într-o anumită formă și doar anumite informații – publice și AUR a revenit cu amendamentul legat de partenerele demnitarilor.
Până la urmă, partidele, în afară de AUR, au căzut de acord și au susținut toate un amendament prin care anumite informații din declarațiile de avere vor fi făcute totuși publice. Printre informațiile care vor fi cunoscute publicului larg se numără: banii din conturi (sumele peste 5.000 de euro), dacă demnitarul are sau nu acțiuni într-o anumită firmă (fără să fie trecut numele firmei), se va preciza valoarea terenurilor și clădirilor deținute, la comun, prin anumite praguri. Documentul se va numi „Fișă publică privind interesele financiare”.
Legea a trecut astăzi de plenul Camerei Deputaților, însă AUR și USR au votat împotrivă, chiar dacă partidul lui Dominic Fritz a votat pentru această formă a legii în comisii. Miercuri proiectul va trebui să primească un vot și din partea Senatului, iar mai apoi merge spre promulgare la președintele Nicușor Dan.
Modificările la legea ANI făcute astăzi de parlamentari vin în contextul în care în motivarea deciziei sale publicată vineri seara, CCR scrie negru pe alb că a stabilit că „de principiu declarațiile de avere și de interese nu pot forma obiectul niciunei publicități”. Judecătorii CCR spun că nici publicarea altor forme similare nu ar respecta Constituția.
În cazul „amendamentului Fritz”, CCR a venit cu o motivare năucitoare: a admis pe de-o parte că legile nu pot în general efecte retroactive, dar spune că în cazul liderului USR nici vorba de retroactivitate. Cei 5 judecători CCR care-au stabilit că amendamentul propus de PSD și votat de AUR este constituțional au explicat că legea, în această formă, citez: „pune capăt alterării grave a integrității funcției/demnității/mandatului” și redă, citez din nou: „credibilitatea și calitățile distinctive ale acestora”, conform motivării CCR.
Trei judecători nu au fost de acord cu majoritatea din CCR: Iuliana Scântei, Simina Tănăsescu (președinta Curții) și Dacian Dragoș. Ei au făcut opinie separată, considerând că „amendamentul Fritz” este neconstituțional. Tot ei au contestat pronunțarea CCR privind publicarea unei părți din declarațiile de avere, arătând că instituția nu fusese sesizată pe acel articol din lege și că regulamentul Curții nu permite autosesizarea.
Sprijin pentru Ucraina de ziua ei
„Ucraina nu este o victimă, ci un războinic” – Acesta este mesajul președintelui Volodimir Zelenski pentru întreaga lume la cea de-a treizeci și cincea aniversare a independenței țării. Pe lângă urări și vizite simbolice, Ucraina va primi și un ajutor financiar suplimentar de peste 6 miliarde de euro pentru achiziționarea unor noi sisteme defensive, transmite agenția de presă Reuters. Pe rețeaua X, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat sprijinul Europei pentru Ucraina cât timp va fi nevoie. Uniunea Europeană și statele membre sunt cel mai mare furnizor de sprijin financiar pentru țara aflată în război cu Federația Rusă din anul 2022, oferind peste 220 de miliarde de euro.
Președintele Nicușor Dan a transmis și el un mesaj online Ucrainei, subliniind că țara vecină poate conta pe „sprijinul nostru”. Șeful statului a participat prin videoconferință la reuniunea Coaliției de Voință, adică grupul țărilor care susțin Ucraina, care s-a reunit astăzi în format hibrid. Prezentă la Kiev a fost însă parteneră sa, Mirabela Grădinaru, care a fost întâmpinată de Zelenski și soția sa, Olena. Mirabela Grădinaru a participat la festivitățile organizate de Ziua Independenței Ucrainei.
Printre liderii care-au mers la Kiev pentru această întâlnire se numără președintele Consiliului European Antonio Costa, președinta Moldovei Maia Sandu și premierul britanic Andy Burnham, aflat în prima sa deplasare externă de la preluarea funcției, în urmă cu o lună. Vizita acestuia vine după anunțul că Marea Britanie va sprijini producția internă de rachete cu rază lungă a Ucrainei, mai exact Regatul Unit va pune la dispoziția Kievului informații clasificate despre racheta Scalp cu rază lungă de acțiune. Rusia a criticat dur decizia Londrei, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat că armata rusă caută deja locurile în care racheta ar urma să fie produsă pentru a le distruge.
Dronă căzută în curtea unei case
Ia drona de unde nu-i – Timp de aproape zece ore, autoritățile au căutat o dronă care fusese detectată în această dimineață, la ora 6:00, în spațiul aerian al Republicii Moldova, la Cahul, iar, ulterior, a reapărut în Galați, în apropierea orașului Târgu Bujor. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române și un elicopter au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației, potrivit MApN.
După patru ore de misiune, aeronavele au fost retrase, iar drona părea dispărută fără urmă. Abia după-amiază, un localnic din județul Vrancea a sunat la 112 pentru a anunța că în curtea sa, într-un nuc aflat la doar câțiva metri de casă, ar fi găsit rămășițele unei drone: jumătate agățată în pom, jumătate pe sol . Populația aflată pe o rază de 300 de metri în jurul gospodăriei din satul Ciușlea, comuna Garoafa, a fost evacuată, a declarat primarul Laurențiu Diaconu pentru Agerpres. Potrivit acestuia, drona s-ar fi prăbușit încă de dimineață, în jurul orei 8:30, când s-a auzit o bubuitură, însă resturile au fost descoperite abia mai tîrziu.
Prezența dronelor în spațiul aerian românesc nu mai reprezintă incidente izolate. În weekend-ul care a trecut, mai multe fragmente de aparate de zbor fără pilot de tip Gerbera, de proveniență rusească, au fost descoperite în Costinești, Năvodari, Eforie Sud și Gura Portiței. La Tuzla, fragmentele aparțineau unei drone ucrainene. În ultimele două cazuri, a fost confirmată prezența unei încărcături explozive, iar obiectele plutitoare au fost neutralizate prin detonare controlată.
