00:00 Intro
00:45 Cazul Pahonțu: președintele e „edificat”
03:20 Doctoratul plagiat: strategia de apărare
06:41 Un reformist fără Guvern
07:45 Nicușor Dan: „Alegerile anticipate sunt rele”
09:29 Dronă prăbușită, școli închise
10:47 Ucisă de corupția imobiliară
12:21 Casa Albă: restricții ridicate
13:46 Primar judecat pentru decesul unui tânăr
14:35 Salariu de lux la stat: 25.000 de euro lunar
15:30 Fotbalist-vedetă, judecat pentru viol
Multe lucruri i se pot reproșa lui Nicușor Dan, dar încrederea fără limite în colaboratorii apropiați nu se numără printre ele: odată ce l-a luat în brațe pe generalul Lucian Pahonțu, președintele nici că-i mai dă drumul.
După cum au arătat două anchete Recorder, directorul de peste două decenii al Serviciului de Protecție și Pază a luat parte, în calitate de membru al trupelor de Securitate, la operațiunile de reprimare a Revoluției din 1989, dar a și plagiat aproape o treime din lucrarea de doctorat.
În baza ei, a avansat rapid în grad și a ajuns apoi în poziția pe care o ocupă și acum.
Nicușor Dan continuă să evite cu încăpățânare o discuție despre dovezile publicate de Recorder în legătură cu prezența lui Pahonțu în imediata apropiere a baricadei improvizate de revoluționarii din București în preajma hotelului Intercontinental, în noaptea de 21 decembrie 1989.
Printre ele se numără o declarație olografă a lui Pahonțu însuși și mărturii ale superiorilor și colegilor săi de-atunci.
Jurnalistul HotNews Laurențiu Ungureanu l-a întrebat pe șeful statului, la sediul ONU din New York, dacă știe vreun stat din Uniunea Europeană în care un șef de serviciu să fi rămas în funcție timp de peste douăzeci de ani.
„Nu m-a preocupat asta”, a răspuns președintele. „Pe mine mă preocupă funcţionarea instituţiilor şi, în opinia mea, SPP este o instituţie care funcţionează, în toată interacţiunea pe care am avut-o cu ei”.
Nicușor Dan a mai fost întrebat ce-l face de neînlocuit pe Lucian Pahonțu.
„Este o persoană în funcţie. Este o persoană în funcţie de conducere a unui serviciu care funcţionează. Şi sunt multe alte probleme de rezolvat în România: de exemplu, strategia energetică sau lupta împotriva evaziunii fiscale, care au prioritate faţă de această evaluare”.
Cât despre anchetele Recorder despre trecutul generalului Pahonțu, Nicușor Dan a spus că a avut o discuție cu el despre participarea la Revoluţie.
„Sunt edificat”, a declarat președintele. „După cum am avut o discuţie despre 13-15 iunie. Sunt edificat. Evident, dacă apar alte dovezi, sunt gata să mă uit la ele. Dar, cu datele pe care le am, sunt edificat”.
Doctoratul plagiat: strategia de apărare
Apărat, așadar, cu îndârjire de către un fost medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică, Lucian Pahonțu cere Curții de Apel București să constate legalitatea ordinului prin care i-a fost acordat titlul de doctor în 2003.
Jurnalista PressOne Emilia Șercan a consultat documentele în baza cărora el solicită să i se recunoască în continuare dreptul de a beneficia de efectele titlului, deși nimeni nu i l-a contestat în mod oficial.
La o zi după înregistrarea dosarului, Universitatea de Apărare anunța că urmează să analizeze teza acestuia.
Potrivit Emiliei Șercan, Pahonțu încearcă fie să blocheze verificarea, fie să obțină o „protecție juridică preventivă” pentru titlul de doctor – aceasta i-ar fi de folos dacă teza e declarată plagiată, ceea ce ar declanșa automat procedura de anulare.
Un reformist fără Guvern
Timp puțin, voturi – la fel, iar premierul desemnat pare hotărât să-și dubleze lista dușmanilor: Siegfried Mureșan promite să-i scoată pe ofițerii acoperiți ai serviciilor secrete din presă, politică și biserică.
Un document publicat de PNL mai propune ca șefii serviciilor să aibă un număr limitat de mandate – două – și să poată rămâne în funcție timp de cel mult opt ani.
Aceste idei aduc aminte de cele promovate de USR printr-un proiect al deputatului Emanuel Ungureanu, dezbătut în prezent în Senat.
Premierul desemnat se mai angajează să încheie reforma pensiilor militare, o promisiune făcută și de Ilie Bolojan. Premierul desemnat nu a făcut încă public programul de guvernare în întregime.
Cât despre voturile necesare învestirii în Parlament, căutarea lor bate apăsat pasul pe loc.
Mai mult, Siegfried Mureșan pare prins într-un continuu război al declarațiilor cu liderii celor mai mari partide din Legislativ, PSD și AUR.
El a invocat deja posibila declanșare a alegerilor anticipate, în cazul în care Guvernul Mureșan nu va primi votul de încredere.
„Anticipatele sunt rele”
Încă o dată, Nicușor Dan i-a redus rapid marja de maneveră: el i-a spus jurnalistei Antena 3 Ana-Maria Roman că alegerile anticipate „sunt rele” și a îndemnat partidele să pună capăt crizei politice prin dialog.
Promotor insistent al soluției anticipatelor (și foarte conștient că partidul său e creditat de multișor cu prima șansă), liderul AUR, George Simion, a amendat cu promptitudine afirmația președintelui.
„Am înțeles că alegerile, în România, sunt rele – așa a zis, din păcate, acest Nicușor Dan”, a declarat el.
Timp de aproape un an și jumătate, președintele în exercițiu a amânat întruna publicarea unui raport complet despre cauzele anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Câștigătorul primului tur, însă, Călin Georgescu, tocmai ce s-a ales cu un al treilea dosar penal: el este bănuit de înșelăciune și de constituirea unui grup infracțional organizat.
Astăzi, DIICOT a pus sechestru pe casa din Mogoșoaia a lui Georgescu.
El este cercetat pentru că ar fi păcălit un om de afaceri care i-a achitat mai bine de 1.000.000 de euro.
100.000 ar fi ajuns, în cele din urmă, în campania sa electorală pentru prezidențiale.
Dronă prăbușită
În tot acest timp, granița estică a României pare să se fi transformat în poligon: mai multe școli din județul Suceava au fost închise din cauza unei alerte aeriene.
O dronă s-a prăbușit într-o zonă împădurită din apropierea localității Solca.
E al doilea incident de acest fel din județ în mai puțin de o lună.
Aparatul de zbor fără pilot a intrat în România prin nordul judeţului Botoşani și a survolat regiunea pentru patru minute, timp în care a fost filmat de mai mulți localnici.
Fragmente din aparatul de zbor urmează să fie supuse unei expertize: drona e diferită față de cele care-au mai fost doborâte sau care s-au prăbușit până acum în România, spune ministrul apărării, Radu Miruță.
Și de această dată, mai mulți localnici au pornit pe cont propriu în căutarea aparatului de zbor și au filmat resturile căzute în pădure.
Alerta de dimineață a urmat unui incident înregistrat în cursul nopții, când un grup de drone a fost detectat în nordul localităţii Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei, tot în apropierea graniţei cu România.
Bucureștiul face în continuare pași chinuiți în eforturile de apărare: două sisteme antiaeriene modernizate de compania germană Rheinmetall au picat testele de recepție.
Ar fi trebuit să fie livrate încă din aprilie, dar nici acum nu sunt gata.
Contractul care include modernizarea a patru sisteme de apărare împotriva dronelor are o valoare de aproape 330.000.000 de euro.
Restricții ridicate
Un judecător federal din Statele Unite l-a obligat pe președintele Trump să restabilească accesul în Casa Albă al jurnaliștilor de la televiziunile CNN și MS Now și de la publicația Politico.
Magistratul respectiv a fost numit în funcție chiar de către actualul președinte.
Potrivit lui, dosarul nu include dovezi care să susțină afirmația că revocarea permiselor de acces ar proteja siguranța națională.
Donald Trump le-a reproșat celor trei instituții de presă publicarea unor dezvăluiri despre lucrările de construcție pe care are de gând să le facă la Casa Albă: un buncăr în aripa estică și o sală de bal.
Judecătorul mai spune că, cel mai probabil, interdicția instituită vinerea trecută e neconstituțională.
Deocamdată, aplicarea interdicției e suspendată pe o perioadă de două săptămâni, timp în care instanța va continua să analizeze dosarul.
Patru mari rețele de televiziune (CBS, ABC, NBC, ba chiar și Fox News) s-au solidarizat cu jurnaliștii vizați de Donald Trump.
Această nouă bătălie din războiul președintelui cu presa are loc cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor parțiale de la jumătatea mandatului.
Republicanii încearcă să-și păstreze controlul asupra Congresului, în condițiile în care, în sondajele de opinie, cotele de popularitate ale lui Trump au ajuns la minime istorice, pe fondul inflației în urcare și al războiului prelungit cu Iranul.
