00:00 Intro
00:58 Nume-surpriză în Guvernul Mureșan
04:02 Ce „minuni” a mai făcut CAB
06:58 Păgubiții Nordis, protest în fața DNA
10:37 Legături tenebroase
11:48 Pretinsul dr. Cristian Andrei trece la amenințări
12:42 Blocuri sau parc?
Deși mai are nevoie de multe voturi pentru a fi sigur că va fi învestit, Siegfried Mureșan merge mai departe: și-a prezentat astăzi echipa de miniștri.
Pe lângă figuri mai degrabă uzate precum Sebastian Burduja la ministerul Energiei, Raluca Turcan la portofoliul muncii sau Cseke Attila la Dezvoltare, un nume-surpriză și-a făcut loc pe listă: fosta judecătoare Andrea Chiș este propunerea pentru Ministerul Justiției.
Fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii în perioada 2017-2023, pensionată în 2022, Andrea Chiș va avea statut de tehnocrat în viitorul cabinet, fiind susținută de toate cele trei partide, după ce inițial atât USR, cât și UDMR au cerut acest portofoliu.
Andrea Chiș a scris pe Facebook că propunerea a luat-o prin surprindere. „Am acceptat, pentru că am vorbit mult despre nevoia unei asumări a reformei din justiție”, a spus fosta judecătoare.
Andrea Chiș a criticat în documentarul Recorder „Justiție capturată” fenomenul schimbării completurilor de judecători care au pe rol cauze penale.
Pe lângă portofoliul Justiției, cabinetul Mureșan va mai avea alte 15 ministere: 7 vor reveni PNL, 5 USR și 3 UDMR. Printre propunerile de miniștri se mai numără Mircea Abrudean de la PNL pentru Ministerul Afacerilor Interne. Oana Gheorghiu, în prezent vicepremier, este acum propusă ca ministră a Sănătății. Cătălin Drulă ar urma să revină la Ministerul Transporturilor, iar Cseke Attila rămâne la Dezvoltare. Audierile miniștrilor și votul asupra cabinetului Mureșan vor avea loc săptămâna viitoare. Tot până atunci este așteptată și o întâlnire între premierul desemnat și președintele PSD, Sorin Grindeanu, pentru a discuta șansele – reduse încă de la început – ca social-democrații să susțină această variantă de guvern.
Mai este nevoie de aproape 65 de voturi pentru învestire. Siegfried Mureșan anunță că va trimite mâine spre Parlament și programul de guvernare.
Cabinetul Mureșan trebuie să mai treacă totodată și de un alt hop.
Curtea de Apel București are luni termen într-un proces prin care deputata din partea minorității italiene din România, Ioana Grosaru, a cerut anularea decretului prezidențial prin care Siegfried Mureșan a fost desemnat. Procesul a fost inițiat chiar dacă instanțele de contencios nu au competența de a judeca o asemenea speță.
Păgubiții Nordis, protest în fața DNA
Zeci de păgubiți Nordis au protestat astăzi în fața sediului Direcției Naționale Anticorupție și îi acuză pe procurori de tergiversarea unei plângeri penale care îi vizează pe mai mulți lideri PSD.
În iunie 2025, păgubiții Nordis au depus la DNA o plângere penală în care cereau cercetarea liderilor PSD Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu și Alfred Simonis pentru posibile fapte de corupție precum luare de mită, trafic de influență și sprijinirea unui grup infracțional organizat. Deși a trecut mai bine de un an de atunci, ancheta n-a înaintat.
În 2024 Recorder dezvăluia cum unul dintre cei mai mari dezvoltatori din România la acel moment a promis către sute de persoane vânzarea unor apartamente de lux în complexuri rezidențiale la malul mării sau la munte. Deși au plătit sume considerabile în avans, și în unele căzuri chiar și integral, o parte dintre clienții Nordis au rămas și bani, și fără apartamentele promise.
Unele nu au mai fost construite niciodată, iar pe altele dezvoltatorul le-a revândut către alte persoane. Schema Nordis nu s-a oprit la proiecte imobiliare, ci a avut legături directe la vârful statului. Mai mulți lideri PSD au beneficiat de zboruri către destinații de lux cu avioane private, închiriate de Nordis. Printre cei aflați la bord s-au numărat președintele social-democraților de-atunci, fostul premier Marcel Ciolacu, Alfred Simonis, actual șef al CJ Timiș, dar și Sorin Grindeanu, actualul lider al PSD.
Într-un răspuns transmis Recorder, DNA spune că a luat act de nemulțumirile protestatarilor și precizează că cercetările din dosar sunt în curs, procurorii făcând încă „demersuri pentru clarificarea tuturor împrejurărilor de fapt”.
Pe lângă dosarul de la DNA, mai există unul la DIICOT în care sunt cercetați patronul Nordis, Vladimir Ciorbă, și soția sa, fosta deputată PSD Laura Vicol, alături de alte persoane din conducerea și administrarea grupului. Acuzațiile: constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune Conform procurorilor, ar fi peste o mie de păgubiți Nordis, iar prejudiciul estimat în acest dosar se ridică la mai bine de 100 de milioane de euro. Ciorbă și Vicol au stat 10 zile în arest preventiv la începutul anului trecut. Ulterior, toți cei din dosar au scăpat de toate interdicțiile.
Hotărâri controversate
Două hotărâri recente ale Curții de Apel București ridică mari semne de întrebare. Fostul general al Serviciului de Telecomunicații Speciale Florin Mihalache a fost achitat după o condamnare inițială de 3 ani și 8 luni pentru trafic de influență într-un caz legat de fost primar al Sectorului 5 Marian Vanghelie. Curtea de Apel susține că denunțătoarea nu e credibilă și că a colaborat cu procurorii DNA „din interes”, notează publicația Libertatea.
DNA l-a trimis în judecată pe Mihalache pentru că ar fi intervenit pe lângă Marian Vanghelie în favoarea denunțătoarei Elena Diaconescu pentru stingerea unui litigiu de 1,5 milioane de euro dintre firmele celor doi.
În acest scop, fostul șef al STS în al doilea mandat al lui Ion Iliescu a cerut, inițial, un bolid de lux, apoi 75.000 de euro, sumă pe care ar fi încercat să o ascundă sub forma unui împrumut. În ianuarie 2022, a fost prins în flagrant delict în timp ce primea de la denunțătoare suma respectivă, pentru care venise pregătit cu o lampă cu ultraviolete, pentru a verifica dacă scrie sau nu „mită” pe ei.
O altă „magie” judiciară a Curții de Apel e adusă în atenția publică de site-ul G4Media. Primăria Brașov este obligată printr-o sentință a CAB să emită, retroactiv, o autorizație de construcție pentru un imobil construit ilegal în Poiana Brașov. Legea prevede clar că astfel de construcții se demolează. Decizia a fost luată după ce completul de judecată a fost schimbat în timpul procesului fără nici un motiv obiectiv, schemă devoalată de Recorder în documentarul „Justiție capturată.”
Hotelul „Împăratul romanilor” a obținut în 2003 o autorizație de construcție pentru o clădire cu două niveluri. A rezultat una cu șapte etaje. În 2006, Primăria Brașov a intentat proces pentru demolarea etajelor ilegale, însă Tribunalul Brașov a respins cererea, motivând că firma a început demersurile de intrare în legalitate. O lege din 2010 a stabilit apoi că toate construcțiile ridicate ilegal în zonele de interes turistic se demolează. Hotelul din Poiana Brașov renunțase între timp la pașii necesari pentru intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de construcție. În iunie 2023, „Împăratul Romanilor SA” a intentat proces Primăriei Brașov, la Tribunalul București, în contencios administrativ.
Cerea instanței să oblige Primăria să emită, retroactiv, autorizația de construcție. Tribunalul a respins cererea anul trecut. S-a făcut recurs la Curtea de Apel București. Completul a respins câteva luni mai târziu o cerere de devansare a termenului de judecată, apoi au început să se petreacă lucruri stranii: este schimbată, fără motiv obiectiv, componența completului – sunt înlocuiți doi din trei judecători – și este devansat termenul de judecată, respins de completul precedent. Pe 14 mai, instanța Curții de Apel a decis: obligă Primăria Brașov să elibereze autorizația de construcție în beneficiul firmei „Împăratul Romanilor SA”.
