FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
00:59 Trecutul ascuns al unui general
05:10 Cotroceniul tace expresiv
06:12 Legea integrității: ruptură între USR și Bolojan
07:31 Lider AUR, la un pas de demisie
08:32 Funcțiile consilierilor locali, salvate
10:06 Cristina Trăilă demisionează
11:28 Imigrația: Spania schimbă regulile
13:04 Nuclearelectrica: demisie din senin
14:08 Dosarul „Crevedia”, aproape îngropat
15:08 Tensiuni în creștere
Lucian Pahonțu, generalul care conduce Serviciul de Protecție și Pază de mai bine de două decenii, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu.
O anchetă Recorder dezvăluie că șeful SPP și-a mistificat biografia profesională, document care omite o serie de date din activitatea lui: în ultimii trei ani ai regimului comunist, Pahonțu a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, structură aflată în subordinea Departamentului Securității Statului.
După 1989, el a fost implicat și în evenimentele încheiate cu reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității din București.
Ulterior, Pahonțu i-a avut „în grijă” pe trei dintre președinții României – Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan.
Traian Băsescu, cel care pe 7 decembrie 2005 l-a numit pe Lucian Pahonțu la conducerea Serviciului de Protecție și Pază, a declarat site-ului HotNews că nu cunoștea aceste detalii din trecutul generalului.
El le-a numit „o mare surpriză”. În ciuda insistențelor Recorder, Administrația Prezidențială nu a emis până la ora publicării acestui articol vreun punct de vedere legat de dezvăluirile despre trecutul generalului Pahonțu.
Legea ANI, vot final
Într-o singură lună a ajuns de trei ori în Parlament, iar în cele din urmă a trecut și de vot: legea integrității – cu tot cu „amendamentul Fritz” – poate merge la promulgare la Cotroceni, în cazul în care nu ar fi din nou contestată la Curtea Constituțională.
Forma adoptată de Senat, cameră decizională, păstrează amendamentul care pune în pericol mandatul lui Dominic Fritz de primar al Timișoarei.
Surse constultate de Recorder spun că alți zece primari se află în aceeași situație.
Jalon PNRR de care depind fonduri de aproape 800.000.000 de euro, legea integrității nu a fost votată de senatorii USR.
Partidul lui Dominic Fritz a cerut și PNL-ului să procedeze la fel și să susțină în schimb un alt proiect, al patrulea, depus în Parlament.
„E un test al relației pe care o avem cu PNL”, a spus liderul senatorilor USR-iști, Sorin Șipoș, înainte de vot.
Ilie Bolojan s-a bucurat de sprijinul constant al USR în lunile de după demiterea prin moțiune de cenzură.
Premierul interimar a scris pe Facebook că partidul său s-a raportat la „interesul țării” de a încasa fondurile europene, dar a adăugat că legea integrității nu poate rămâne în această formă și că „o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă”.
Legea integrității provoacă agitație și în interiorul AUR: numărul doi al partidului, Petrișor Peiu, a spus înaintea votului de azi din Senat că va renunța la poziția de lider de grup dacă formațiunea sa votează „pentru”, așa cum a făcut în cele din urmă.
La Camera Deputaților, reprezentanții AUR au fost împotriva proiectului.
După vot, Peiu a declarat pentru Recorder că nu știe cum și-au argumentat colegii săi poziția și că va hotărî dacă rămâne sau nu liderul senatorilor AUR după ce va discuta cu aceștia.
Demisie la SGG
Pusă ieri sub urmărire penală într-un dosar de corupție, Cristina Trăilă a demisionat din funcția de adjunctă a secretarului general al Guvernului.
DNA Iași a audiat-o ieri pe fosta deputată PNL în cursul anchetei privitoare la omul de afaceri vasluian Fănel Bogoș.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Cristina Trăilă susține că este nevinovată și acuză o campanie de denigrare care ar urmări să afecteze imaginea premierului Bolojan.
Ea este cercetată pentru „complicitate la folosirea influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.
Sancționat în urmă cu doi ani pentru că la una dintre fermele sale fusese descoperit un focar de salmoneloză, Fănel Bogoș a făcut eforturi susținute să-l schimbe din funcție pe șeful Direcției Sanitar-Veterinare.
El ar fi mizat pe ajutorul mai multor politicieni, al unor generali în rezervă din serviciile secrete, magistrați și jurnaliști.
A ajuns la un moment dat chiar în biroul premierului Bolojan.
Bogoș a fost arestat preventiv în noiembrie anul trecut, pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență.
În martie, el a fost pus sub control judiciar.
În acest dosar mai este cercetat fostul trezorier al PNL Mihai Barbu.
Imigrația: Spania schimbă regulile
Guvernul Spaniei schimbă din mers normele privind azilul și imigrația: cabinetul de la Madrid caută să instituie ceea ce numește un sistem „mai eficient”, fără să reducă însă garanțiile acordate solicitanților.
Printre alte măsuri, reformele includ triajul: strângerea informațiilor despre imigranții care intră în Spania fără să fie supuși controalelor la frontieră va dura 72 de ore.
Termenul poate fi prelungit prin hotărâre judecătorească.
Cererile de protecție internațională vor fi și ele examinate fie în baza procedurii europene standard, fie în ritm accelerat.
Pe 30 și 31 iulie, în urma publicării unor informații false pe rețelele sociale, aproape 80.000 de persoane au intrat în masă în orașul spaniol Ceuta, din Africa de Nord, dinspre Maroc. Ele trecuseră frontiera ilegal.
Enclavele spaniole Ceuta și Melilla constituie singurele frontiere terestre europene cu Africa.
Prevederi speciale din Acordul Schengen împiedică persoanele care locuiesc acolo să călătorească în Peninsula Iberică fără controale la frontieră.
Câteva mii de persoane, inclusiv copii neînsoțiți supuși unei protecții speciale, se află încă în Ceuta.
Gestionarea acestei crize a provocat dezbateri aprinse între Guvernul socialist al lui Pedro Sánchez și opoziția conservatoare și de extremă dreapta, care cer expulzarea tuturor, inclusiv a minorilor.
