00:56 Șeful SPP, menajat de partide
08:21 Cine l-a acoperit pe Pahonțu
09:53 Parcul Trump, inaugurare de la distanță
12:58 Moscova: diplomat român expulzat
14:02 Ce căuta șeful CIA la Moscova?
15:18 Tulcea: între incendii și drone
16:00 Răsturnare de situație la ROMATSA
16:55 Fritz nu se lasă
De aproape patru decenii, am avut mereu de dezbătut alte chestiuni, iar în tot acest timp România a arătat și a acționat ca și cum ar fi fost capturată de moștenitorii Securității ceaușiste.
Timp de mai bine de 24 de ore, liderii partidelor parlamentare și Administrația Prezidențială au tăcut mâlc în privința dezvăluirilor Recorder despre șeful Serviciului de Pază și Protecție, Lucian Pahonțu.
Mai apoi, s-au eschivat în fel și chip, ba chiar ni s-a transmis că șefii partidelor nu și-ar dori să fie primii care să intervină în dezbaterea publică.
Deputatul PSD Florin Manole, altădată un activist civic foarte prepocupat de istoria recentă, a evitat să răspundă direct întrebărilor puse de reporterul Recorder David Bularca despre trecutul generalului Lucian Pahonțu: șeful Serviciului de Protecție și Pază, după cum a dezvăluit Recorder ieri, a participat la masacrul din 21 decembrie 1989 și la represiunea din Piața Universității din 1990.
Gheața a fost spartă abia în această după-amiază de către liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș.
I-a urmat liderul USR, Dominic Fritz, cu o declarație călâie la Digi24.
Primarul Timișoarei (unde a izbucnit Revoluția din ’89) a spus că e necesar să aflăm și care sunt instituțiile care l-au acoperit pe generalul Pahonțu în ultimele decenii.
Ilie Bolojan nu a răspuns solicitărilor Recorder de a-și face cunoscut un punct de vedere. A vorbit, în schimb, senatorul PNL Daniel Fenechiu: potrivit lui, simpla prezență a lui Pahonțu la baricada de la Hotelul Intercontinental din București, în noaptea de 21 decembrie 1989 nu ar dovedi nimic.
48 de oameni au fost uciși atunci.
În vreme ce șeful său de partid publică pe rețelele sociale fotografii de la nunta sa de-acum patru ani, senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat la Recorder că lipsa de reacție din partea liderilor de partide ar avea o explicație simplă.
Pînă la ora publicării acestui articol, George Simion nu a răspuns apelurilor din partea Recorder.
Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, ne-a transmis că „asemenea oameni care au comis atrocități în vederea apărării dictaturii neo-staliniste a lui Ceauşescu ar trebui să se retragă din conducerea structurilor statului român”.
Ana Maria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri, a îmbrățișat – deloc surprinzător – o mică teorie a conspirației: „Interesant timing pentru aceste dezvăluiri,” a fost răspunsul său.
Singurele partide care au cerut ferm demisia șefului SPP se află în afara Parlamentului: SENS și REPER.
SENS adaugă că președintele Nicușor Dan ar trebui nu numai să-l demită pe Lucian Pahonțu, ci și să le ceară scuze familiilor celor uciși la Revoluție pentru angajarea acestuia.
Partidul cere, de asemenea, o reformă autentică a serviciilor secrete.
Cine l-a acoperit pe Pahonțu
Între timp, site-ul snoop.ro a explicat mecanismul prin care generalul Pahonțu a scăpat de verificările de rutină care se fac în cazul șefilor de servicii.
Timp de optsprezece de ani, el nu a primit din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității vreo decizie privind calitatea de lucrător al Securității, pentru că nu a depus declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică.
Legea prevede sancțiuni în astfel de situații, dar nu indică instituția care ar trebui să ia măsuri.
Cercetarea trecutului celui mai longeviv șef de serviciu secret a început totuși în 2008, la cererea unei persoane fizice.
Trecuseră trei ani de când Traian Băsescu îl adusese pe generalul Pahonțu în fruntea SPP.
Șeful CNSAS a spus că cercetările au durat atâta vreme pentru că „procedurile de verificare și de identificare a documentelor sunt complexe, cronofage și multiple”.
După publicarea anchetei Recorder și a celei Snoop, vicepreședintele Consiliului, Mădălin Hodor, a declarat pentru Cotidianul că CNSAS a făcut noi cereri la instituțiile de forță care pot deține astfel de documente – Ministerul de Interne, cel al Apărării și SRI.
Potrivit lui Hodor, instituțiile ar fi trimis „cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată”.
CNSAS va putea stabili, deci, dacă Lucian Pahonțu a fost ori nu lucrător sau colaborator al Securității.
Diplomat expulzat
Moscova a trecut de la amenințări la fapte: a hotărât să expulzeze un angajat al Ambasadei României, ca răspuns la decizia Bucureștiului de a declara indezirabil un membru al reprezentanței sale diplomatice.
Ceea ce Ministerul de Externe al Rusiei califică drept o hotărâre „nefondată” a fost una dintre măsurile luate din cauza numeroaselor incidente cu dronă din această vară.
Ieri, numărul doi al Ambasadei României în Rusia, Liliana Burda, a fost convocată la sediul ministerului condus de Serghei Lavrov.
Mai multe dintre dronele folosite în războiul din Ucraina au fost doborâte în ultima perioadă de avioanele NATO.
Rămășițele unora dintre ele au fost găsite inclusiv pe plaje din Costinești, Năvodari, Olimp, Eforie Sud și Gura Portiței.
Noi incidente
Peste 2.000 de metri pătrați de vegetație au ars în Tulcea, în zona Plauru: Romsilva susține, invocând mărturiile unor localnici, că focul a izbucnit din cauză că o dronă explodase în regiune.
Ministerul Apărării a trimis apoi la fața locului echipe care să verifice această ipoteză.
Pe parcursul zilei de ieri, locuitorii din județul Tulcea au primit mai multe mesaje RO-ALERT referitoare la prezența în apropierea granițelor a unor aparate de zbor fără pilot.
Totuși, potrivit MApN, nici unul nu ar fi intrat pe teritoriul național.
Noi alerte au fost emise, de asemenea, în această dimineață, după ce radarele au detectat alte drone.
CIA, avertisment pentru Moscova
Vizita surpriză a directorului CIA la Moscova din această săptămână a avut scopul de a transmite Rusiei un avertisment să nu atace țările NATO.
Așa afimă surse citate de cotidianul Wall Street Journal, care observă că aceasta a fost prima călătorie publică a lui John Ratcliffe, șeful Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite, în capitala Rusiei.
Noi evaluări ale serviciilor secrete americane, publicate anterior de același ziar, arată că Vladimir Putin ar avea de gând să pună la încercare hotărârea NATO, fie printr-un atac cibernetic asupra unei țări aliate, fie printr-o incursiune terestră la scară redusă, probabil într-una dintre republicile baltice.
Planurile președintelui Vladimir Putin ar fi încurajate de penuria de muniție esențială din Statele Unite, prinse încă într-un război prelungit și foarte costisitor cu Iranul.
Casa Albă nu a explicat care a fost scopul vizitei la Moscova a lui John Ratcliffe.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că oficialul american s-a întâlnit cu mai mulți șefi ai serviciilor secrete ruse, dar nu cu Vladimir Putin.
