01:02 Atac AfD asupra românilor
03:42 Un baron local și-a luat vamă. În Italia
05:33 Procurori trimiși în judecată
07:07 „Suflete moarte” la ministerul muncii
09:35 Un succes doar pe hârtie
12:25 Alegeri în America
14:35 Ce-are… businessul cu Prefectura?
15:26 Școală restantă la curent
15:58 Vă merge frigiderul?
16:42 Fake news demontat: „Marea înlocuire”
Alice Weidel, președinta partidului german de extremă dreapta AfD, a lansat un atac direct la adresa imigranților din România.
I-a acuzat, între altele, că ar „jefui” sistemul de asigurări sociale din republica federală.
Weidel a distribuit pe rețelele sociale un documentar de televiziune și a scris că numai în Magdeburg, în capitala landului Saxonia-Anhalt, prestațiile sociale s-ar fi majorat de douăzeci de ori, până la 3.000.000 de euro pe an.
„O cotitură în politica privind imigrația este posibilă doar cu AfD!”, a mai scris ea.
Potrivit unor estimări neoficiale, comunitatea românilor din Germania numără circa 900.000 de persoane.
Cele mai multe lucrează – și plătesc taxe – în industrie, agricultură și în servicii.
Din România, cel care i-a dat replica lui Alice Weidel a fost Dominic Fritz, liderul USR.
Un german ales în două rânduri primar al Timișoarei, acesta afirmă într-un clip de pe Instagram că sute de mii de români muncesc cu totul legal în Germania și i se adresează direct lui Alice Weidel, în limba germană.
„Mii de medici români trag din greu în clinicile germane – și cine credeți că le-a plătit pregătirea? Exact: contribuabilul român. Iar când alegătorii dumneavoastră vor avea nevoie de îngrijire, sunt șanse ridicate ca de ei să aibă grijă o femeie din România.
Copiii acestei femei rămân de cele mai multe ori în România, pentru ca îngrijitoarea părinților dumneavoastră să fie disponibilă 24 de ore din 24.
Cine pe cine exploatează, dragă doamnă Weidel?” întreabă retoric liderul USR.
Dominic Fritz continuă prin a observa că în Magdeburg trăiesc acum de douăzeci de ori mai mulți români decât în urmă cu un deceniu și că cei mai mulți dintre ei muncesc cu acte în regulă.
Fostul primar al Timișoarei se adresează, de asemenea, unora dintre politicienii români: „Și un mesaj pentru așa-zișii suveraniști de la AUR: ăștia sunt prietenii voștri patrioți din Germania, pe care îi admirați și pupați în fund. Ei jignesc românii din diaspora, voi tăceți din gură”.
Un baron local și-a luat vamă. În Italia
Am sărăcit cu toții, după cum ne căina ieri Sorin Grindeanu: adevărul, însă, e că am sărăcit diferit.
Site-ul Public Record scrie că președintele PSD al Consiliului Județean Călărași și-a cumpărat într-un singur an trei proprietăți în Italia: o fostă vamă din Munții Apenini, care poartă acum chiar numele lui Vasile Iliuță, o clădire din Alpi și un hotel din Rimini, pe malul Adriaticii.
Călărașiul este este unul dintre cele mai sărace județe din România.
Iliuță a cumpărat toate imobilele în 2023, pe când era judecat pentru abuz în serviciu și pentru că amenințase un procuror cu serviciile și cu Inspecția Judiciară.
Președintele Consiliului Județean a fost achitat un an mai târziu, cînd i-a și vândut clădirea din Alpi unui fin al său – primarul comunei Gurbănești.
Întrebat de unde-a avut banii necesari, acesta a răspuns „Am cumpărat cum cumpără toată lumea”.
Cariera politică a lui Vasile Iliuță include opriri pe la defunctul PDL, PNL și – după cum spuneam – PSD.
A obținut un mandat de parlamentar în 2012, iar patru ani mai târziu a devenit președinte al Consiliului Județean.
Declarațiile sale de avere au ținut pasul cu această evoluție: în anul în care a intrat în politica de la centru, Vasile Iliuță menționa un împrumut de 30.000 de lei către Cătălin Predoiu – fost ministru, în repetate rânduri, al justiției și internelor.
Coincidență: în același an, Predoiu fost ales deputat în Călărași.
În ultima declarație de avere, din anul 2024, baronul local a inclus 450 de hectare de terenuri agricole, o vilă și un spațiu comercial în Italia, un apartament în București și un magazin în Călărași.
Procurori trimiși în judecată
Deschis imediat după ce conducerea Parchetului General a fost preluată de Cristina Chiriac și Marius Voineag, dosarul șefilor suspendați ai procurorilor din Constanța a fost trimis în instanță.
Gigi Ștefan și Teodor Niță sunt acuzați de luare de mită și de trafic de influență.
Reținuți pe 14 mai, cei doi se află și acum în arest preventiv.
Au mai fost trimiși în judecată un om de afaceri și un fost consilier judeţean.
Inculpații ar fi obligat mai multe persoane pe care le anchetau să încheie contracte fictive cu două firme „recomandate”.
Cei care refuzau erau amenințați cu punerea sub urmărire penală sau cu trimiterea în judecată.
Doi angajați ai Poliției Economice sunt considerați „paravanele” procurorilor. În cel puțin șase cazuri, între 2019 și 2025, Ștefan și Niță ar fi obținut astfel beneficii considerabile.
Cei doi ar fi făcut presiuni și asupra unui șef al Apelor Române Constanța: instituția ar fi trebuit să pună capăt unui număr de aproape optzeci de contracte de închiriere pentru plajele din Năvodari.
Controlul asupra acestora ar fi urmat să fie preluat de alți interpuși ai celor doi procurori.
Pentru presupuse alte intervenții în justiție sau administrație, Gigi Ștefan ar fi primit, de asemenea, în jur de 170.000 de euro numai în ultimele luni.
În aprilie, acesta ar fi fost înregistrat chiar în biroul său din sediul Parchetului, pe când primea mită.
Alegeri în America
În Statele Unite s-au deschis urnele în cadrul alegerilor parlamentare de la mijlocul mandatului prezidențial.
Votanții decid cine va controla Congresul american pe parcursul ultimilor doi ani ai mandatului lui Donald Trump.
Republicanii dețin acum majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și – la limită – în Senat.
În cazul în care opoziția democrată ar reuși să preia controlul asupra ambelor camere, planurile lui Trump ar putea fi blocate relativ ușor, iar președintele și colaboratorii lui riscă să fie supuși mai multor anchete parlamentare.
Costul vieții e una dintre primele griji ale alegătorilor.
Politicile comerciale ale administrației Trump și războiul din Iran au ridicat nivelul inflației la 3,7%.
Alimentele și carburanții s-au scumpit în ritm susținut – în unele cazuri, costurile s-au dublat.
Confruntat cu aceste realități, Donald Trump și-a multiplicat atacurile la adresa opoziției, a imigranților și a minorităților sexuale.
Consecințele ridicării unor imense centre de date destinate industriei IT au fost și ele printre temele majore ale campaniei – numai Elon Musk, unul dintre oligarhii din domeniu, a cheltuit pe parcursul acestui ciclu electoral aproape o jumătate de miliard de dolari în favoarea candidaților republicani.
În anii din urmă, numeroși politicieni români au făcut eforturi susținute să se apropie de administrația Trump, fără prea mare succes.
Sub conducerea lui Nicușor Dan, Cotroceniul a angajat o firmă de relații publice care a intermediat pînă acum apariția unor articole semnate de președinte în publicații conservatoare sau extremiste din America.
Înțelegerea presupune cheltuieli lunare de circa 500.000 de dolari.
Mizele alegerilor de azi din Statele Unite sunt explicate într-o analiză a jurnalistei Recorder Teodora Preda, „Alegeri în SUA: Donald Trump, în fața testului de la jumătatea mandatului”.
