01:07 Promovări pentru cine trebuie
04:57 Nicușor Dan, „în spatele țevilor de pușcă”
08:35 Fentă legală, prefect repus în funcție
10:30 Bani europeni după dezastrul de la Praid
11:43 Nobelul pentru Pace
14:04 Cum combate statul rasismul?
14:46 Audieri decisive pentru frații Tate
16:07 Cu avionul pe DN
Judecătorii pe placul conducerii sistemului avansează în carieră cu o rapiditate deloc caracteristică instanțelor din România.
Magistratul Cosmin-Virgil Cornoiu, fotografiat în spatele șefei Curții de Apel București în timpul conferinței de pomină care-a urmat documentarului Recorder „Justiție Capturată”, tocmai ce-a fost numit în funcția de vicepreședinte al Curții.
Decizia a fost luată de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecător din 2017, Cornoiu a ocupat acum doi ani – prin delegare – funcția de președinte al Tribunalului Ilfov.
După ce s-a aliniat, alături de alți colegi, în spatele Lianei Arsenie la conferința de presă din decembrie anul trecut, judecătorul i-a dedicat o adevărată odă șefei Curții de Apel în fața CSM.
Cosmin-Virgil Cornoiu a ajuns în atenția publică după câteva decizii controversate în dosare de mare corupție: a făcut parte din completul care l-a pus în libertate pe afaceristul Nelu Iordache, iar în martie anul acesta a dispus eliberarea din motive medicale, pentru trei luni, a fostului șef al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu.
Judecătoarea Raluca Moroșanu, una dintre vocile critice din sistem, dezvăluia într-un interviu Recorder că magistraților de la Curtea de Apel București li s-a sugerat de la vârf să fie mai „îngăduitori” cu inculpații care au comis fapte de corupție.
Președinta Curții, Liana Arsenie, ar fi în cărți pentru concursul de promovare la instanța condusă de Lia Savonea.
„Afacerea Chiriac” la Înalta Curte
Până una-alta, către acea instituție pare să i se facă pârtie unui alt judecător: Adrian Chiriac, nimeni altcineva decât soțul șefei din prezent a Parchetului general, Cristina Chiriac.
Potrivit G4Media, acesta are șanse să câștige un loc la secția de contencios administrativ a Înaltei Curți, deși în întreaga carieră de până acum a judecat doar dosare penale.
În concursul de promovare, la care concurența e de patru judecători pe un loc, codul numeric atribuit lui Adrian Chiriac a fost foarte ușor de identificat: un singur judecător a prezentat sentințe anonimizate în care apar noțiuni precum „inculpat” și „procuror”, specifice procesului penal.
Celelalte rapoarte de evaluare a sentințelor folosesc termenii „reclamant” și „pârât”, specifice proceselor civile și de contencios.
Surse din magistratură citate de G4Media spun că „afacerea Adrian Chiriac” ar putea fi rezultatul unei înțelegeri de tipul „serviciu contra serviciu”: Cristina Chiriac a sprijinit activ prin cel puțin două demersuri oficiale politicile prin care conducerea sistemului judiciar sfidează hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.
„În spatele țevilor de pușcă”
Felul în care acționează justiția din România, dar mai ales felul în care nu a reușit să acționeze în câteva dosare-cheie se numără și printre temele celei mai recente ediții a emisiunii „Outsider Politic”, realizată de jurnalistul Recorder Sebastian Zachmann.
Într-o conversație cu gazetarul Cristian Tudor Popescu, acesta i-a spus că încercarea președintelui Nicușor Dan de a minimaliza gravitatea anchetelor Recorder despre trecutul generalului Lucian Pahonțu îl așază pe șeful statului „în spatele țevilor de pușcă” din 1989.
Recorder a arătat, între altele, că șeful de peste două decenii al Serviciului de Protecție și Pază a făcut parte din trupele de represiune a participanților la Revoluția din 1989 și că a luat parte la masacrul din 21 decembrie de la baricada din apropierea Hotelului Intercontinental.
48 de oameni au fost omorâți atunci, iar câteva sute de manifestanți au fost arestați.
Pahonțu susține că nu a avut „contact direct” cu revoluționarii și că nici nu ar fi folosit armamentul din dotare, iar Nicușor Dan s-a declarat „edificat” în privința celor întâmplate atunci.
Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, forțele de ordine trimise în centrul Bucureștiului în noaptea de 21 decembrie aveau o singură misiune: să salveze regimul Ceaușescu.
Bani europeni pentru Salina Praid
România primește peste 14.000.000 de euro de la Comisia Europeană după inundațiile din 2025.
Banii din Fondul de Solidaritate al Uniunii vor fi cheltuiți pentru a atenua impactul dezastrelor naturale de anul trecut, care au provocat – între altele – catastrofa de la Salina Praid.
Apele revărsate ale râului Corund au erodat o parte a albiei, au avariat grav infrastructura hidrotehnică şi au dus la întreruperi extinse ale alimentării cu curent.
Inundarea uneia dintre cele mai mari mine de sare din România (în același timp, o importantă atracție turistică) a produs și o traumă socială profundă.
De Salina Praid depindeau mii de oameni angajați în turism sau minerit.
O investigație Recorder publicată în primăvară arăta ce s-a ales din promisiunile oficialităților române referitoare la revitalizarea zonei.
La acea dată, mina era încă inundată, economia locală se prăbușise, iar pericolul poluării era departe de a fi trecut.
Nobelul pentru Pace
Navi Pillay, o fostă judecătoare a Curții Penale Internțaionale, e laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace.
Comitetul Nobel spune că a luat decizia în baza „eforturilor magistratei de a promova respectarea dreptului internațional”.
Potrivit anunțului oficial de astăzi, „de fiecare dacă când puterea strivește dreptatea sunt subminate stabilitatea, încrederea și coexistența pașnică”.
Navi Pillay a condus o comisie sub egida ONU care a ajuns la concluzia că Israelul a comis un genocid la adresa palestinienilor din Fâșia Gaza.
Într-un interviu de anul trecut, ea spunea la televiziunea Al-Jazeera că uciderea intenționată a civililor palestinieni a fost confirmată din mai multe surse independente, dar și din cercetările comisiei.
Israelul a calificat raportul acesteia drept „scandalos”.
„Un genocid are loc, iar el este opera statului israelian. Populația civilă a fost ucisă în masă: am documentat statisticile pe care le-am primit din partea mai multor surse, în principal din cadrul ONU, dar am făcut și investigații proprii.
Toate concluziile raportului au fost verificate și investigate independent.
Uciderea civililor e un prim punct – celelalte se referă la degradarea condițiilor de viață, cu scopul de a distruge un grup anume de oameni”, spunea judecătoarea.
În vârstă de 85 de ani, Navi Pillay s-a născut în Africa de Sud.
În 1967, a devenit prima femeie care și-a deschis un cabinet de avocatură în provincia natală și prima femeie de culoare care a promovat la Înalta Curte din Johannesburg.
L-a apărat, între alții, pe Nelson Mandela, activistul și politicianul anti-apartheid care, după aproape trei decenii de detenție, a devenit în 1994 cel dintâi președinte de culoare al Africii de Sud.
Curtea Penală Internațională a fost ținta unor atacuri furibunde din partea lui Donald Trump – nu mai departe de luna trecută, el a îndemnat mai multe țări să părăsească instanța internațională.
Washingtonul a impus sancțiuni la adresa mai multor judecători și procurori din cadrul CPI.
