00:53 Avioanele și milioanele
05:14 Ghiță zboară liber
06:35 Șefii serviciilor, de neclintit
09:41 Procesul lui Georgescu, prima amânare
11:23 Marea Britanie sancționează Israelul
13:36 Primari, vă ordon: „Pupați steagul!”
14:44 Neglijenți pe Internet
15:28 South Park în epoca Trump
„Cristian Deliorga este prietenul meu de treizeci de ani. E o prietenie veche.”
Deja pe cale să intre în folclorul urban, aceasta e justificarea găsită de Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie, pentru prezența judecătorului constituțional propus de PSD într-un avion privat care i-a dus în 8 iulie pe insula Mykonos.
Printre pasageri se mai aflau numeroși politicieni, un om de afaceri condamnat definitiv, doi patroni cu procese în curs la Tribunalul Constanța și președintele Tribunalului Constanța.
Camera de Comerț a plătit deplasarea, iar scopul său ar fi fost o întâlnire cu potențiali investitori americani.
Pentru moment, nici pe site-ul organizației, nici pe cel al Camerei Bilaterale Eleno-Române nu apare vreo vorbuliță despre un eveniment organizat pe 8 iulie.
Vechea prietenie cu Cristian Deliorga s-a dovedit însă una cu beneficii pentru Daraban.
Site-ul G4Media a arătat că în 2021 Camera de Comerţ a fost marea câștigătoare a unui proiect de lege prin care a obținut aproape cincizeci de hectare din preajma clădirii Romexpo din București, pentru un proiect imobiliar.
Solicitată să stabilească dacă legea era constituțională ori nu, CCR i-a dat undă verde inclusiv cu votul lui Cristian Deliorga.
Proiectul imobiliar s-a împotmolit ulterior pe fondul scandalurilor publice, al criticilor din partea Comisiei Europene și al presiunii mediatice.
Terenul a rămas în proprietatea statului.
Judecătorul Deliorga și-a mai ajutat însă vechiul prieten și în 2022, scrie site-ul NewsCenter: Daraban a obținut un al treilea mandat în fruntea Camerei de Comerț deși legea prevede doar două.
CCR a stabilit însă că reînnoirea se raportează la un mandat anterior complet, de cinci ani.
Daraban ajunsese în post în 2014, în urma arestării – și condamnării ulterioare pentru corupție – a fostului președinte al Camerei, Mihail Vlasov.
Deliorga și Daraban au mai călătorit împreună cu un avion privat și pe 3 iulie 2026, spre Nisa.
Nu e clar, deocamdată, cine a plătit pentru acel zbor.
Senatoare în zbor
Plenul Senatului a aprobat ieri extinderea unei anchete a comisiei pentru constituționalitate asupra acestor întîmplări.
Astăzi, surpriză: pe o listă consultată de G4Media cu pasagerii din trecutul recent ai companiei Toyo Aviation se află senatoarea PSD de Dolj Alina Elena Tănăsescu, membră a comisiei pentru constituționalitate.
Ea a anunțat că se retrage și a evitat să dezvăluie unde a zburat și cine a însoțit-o.
Documente consultate de Recorder arată că Mihai Daraban apare în alte șapte deplasări operate de Toyo Aviation în prima jumătate a acestui an.
Printre cei care l-au însoțit se numără omul de afaceri Cristian Erbașu și președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi.
În avionul către Mykonos s-au mai aflat Florin Manole, fost ministru al muncii, nașul acestuia, afaceristul condamnat definitiv Gruia Stoica, senatorul UDMR István Antal, președinte al comisiei pentru energie, și fostul premier Victor Ponta.
Inițial, el a pretins că nu și-ar mai fi amintit de deplasare.
Întrebat astăzi cum își explică acest vid de memorie, Ponta a făcut mai multe piruete logice și a încercat în mod repetat să mute atenția jurnaliștilor.
Sebastian Ghiță, aceleași gusturi
Pe lista zborurilor făcute publice în urma unei breșe de securitate la compania aviatică Toyo apare și numele fugarului Sebastian Ghiță.
El a călătorit anul trecut de două ori cu un avion privat din Belgrad, unde s-a stabilit în urmă cu un deceniu, către Milano și Budapesta.
Fostul deputat PSD și fondatorul postului România TV a fugit din țară pentru că era trimis în judecată în mai multe dosare de corupție.
Între timp, a scăpat de aproape toate acuzațiile penale.
Vreme de peste un deceniu, firmele controlate în acte de Sebastian Ghiță au câștigat contracte cu bani publici estimate la sute de milioane de euro și au furnizat servicii IT unui număr impresionant de instituții.
Două dintre sistemele implementate de firmele sale sunt deja notorii pentru proasta funcționare: cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și softul ANAF.
O investigație a site-ului context.ro a arătat că oameni de afaceri din cercul lui sau foști angajați ai lui Ghiță sunt implicați în proiectul denumit OCCULT-AI.
În cadrul acestuia, SRI a acordat direct, fără licitație, un contract de aproape 200.000.000 de euro companiei Digi România.
Șefii serviciilor, nemișcați
Ședința de azi a comisiei de apărare din Senat în care a fost dezbătut un proiect de lege privind conducerea serviciilor secrete s-a încheiat cu strigăte.
Pe fundalul scandalului public provocat de dezvăluirile Recorder despre trecutul șefului SPP, Lucian Pahonțu, USR propune ca mandatele șefilor de servicii să fie limitate la patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
Emanuel Ungureanu, inițiatorul proiectului, i-a numit pe membrii comisiei de apărare „slugile serviciilor: el nu a fost lăsat să ia cuvântul, iar dezbaterea a fost apoi amânată.
Emanuel Ungureanu a acuzat-o pe senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc că ar fi blocat proiectul ani de-a rîndul.
Pauliuc a răspuns că va depune mai multe amendamente care să îmbunătățească textul.
Nici măcar reprezentanții SRI, SIE și SPP n-au mai apucat să-și prezinte punctele de vedere în cursul ședinței.
Solicitați de Recorder să spună dacă susțin proiectul sau nu, ei au evitat să răspundă.
Comisia de apărare din Senat va relua discuțiile despre reforma serviciilor secrete peste o săptămână.
La propunerea Nicoletei Pauliuc, puncte de vedere mai sunt așteptate din partea comisiei SIE, a Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare.
În mod obișnuit, cu cât sunt implicate mai multe instituții în redactarea unui proiect de lege, cu atât se reduc șansele lui de a trece de Parlament.
Primari, vă ordon: „Pupați steagul!”
România trăiește pe datorie, strânge o parte minusculă a taxelor și impozitelor și stă cu FMI-ul la ușă, dar problema e că nu pupăm îndeajuns drapelul național.
Un proiect de lege inițiat de AUR ar aduce schimbări majore în organizarea Zilei Drapelului: el a trecut deja de Senat și a intrat în dezbaterea deputaților.
Documentul spune, între altele, că demnitarii care iau parte la ceremonia oficială și nu sărută steagul riscă amenzi de pînă la 10.000 de lei.
Absența de la ceremonie ar fi, de asemenea, considerată faptă penală: nici mai mult, nici mai puțin decât abuz în serviciu.
Televiziunile și radiourile – publice și private deopotrivă – ar fi obligate să dedice sărbătorii cel puțin o jumătate de oră din program.
Ridicarea drapelului pe catarg, de care își aduc aminte mulți dintre elevii din perioada comunistă, ar deveni și ea obligatorie în toate școlile.
Depus la Senat în primăvara lui 2023, proiectul a fost semnat nu numai de parlamentarii AUR, ci și de unii de la PSD și PNL.
