00:49 Energia, războiul de zi cu zi
03:39 Alfred Bulai, trimis în judecată
06:24 Directorul ARR, arestat preventiv
08:21 Bani de la PSD, fără număr
10:15 NATO și Trump, divorț cu scandal?
11:40 Sectorul 6 fără păcănele
12:35 O candidată problematică
13:43 Israelul, criticat de ONU
Nu e nici păcăleală, nici vreo minune de 1 aprilie: carburanții s-au ieftinit pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran.
În stațiile Petrom, benzina era astăzi mai ieftină cu trei bani pe litru, în vreme ce motorina costa cu 40 de bani mai puțin, imediat sub valoarea de zece lei. Azi a intrat în vigoare ordonanța care obligă toate companiile petroliere să reducă adaosurile comerciale, pe întreg lanțul, la nivelul mediu din 2025.
Potrivit ministrului de finanțe, Alexandru Nazare, cabinetul va încerca să adopte relativ repede și diminuarea accizei pe motorină sau – dacă așa convine coaliția – un mecanism de „contribuție voluntară” care să atragă prețuri mai mici la pompă.
Guvernul anunțase anterior că va taxa și profiturile excepționale ale companiilor petroliere: banii ar urma să alimenteze un așa-numit „fond de solidaritate”.
Ideea se referă însă doar la profiturile excepționale generate de criza de pe piață.
Nu e clar nici dacă o astfel de măsură ar viza toate societățile sau doar pe cele care dețin și rafinării.
Cât despre facturile la gazele naturale, ele vor rămâne vreme de încă un an la un nivel asemănător celui din prezent: plafonarea prețului pentru persoanele fizice nu mai e în vigoare începînd de astăzi, dar un nou mecanism guvernamental reglementează prețul până la 1 aprilie 2027.
Nu înseamnă însă că alimentele și alte produse de bază nu se vor scumpi: piața e, de acum, complet liberalizată în cazul companiilor.
Brutăriile, de exemplu, se numără printre cei mai importanți consumatori non-casnici de gaze. Din prețul final al pâinii, peste o zecime înseamnă costul gazelor.
În plus, comercianții tind să adauge marje suplimentare la fiecare creștere de costuri, fie că e vorba de cele salariale, de inflație ori de cursul valutar.
Alfred Bulai, trimis în judecată
Sociologul Alfred Bulai a fost trimis în judecată pentru agresiuni sexuale.
Abuzurile fostului profesor de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative au fost dezvăluite în urmă cu aproape doi ani de site-ul snoop.ro.
Una dintre victime – care a și acceptat să își facă publică identitatea – a povestit că a fost forțată să se dezbrace și că profesorul a încercat să o sărute.
Numeroase alte studente au reclamat agresiuni sexuale care-ar fi fost comise din 1995 încoace.
Potrivit procurorilor, Bulai și-a șters din telefon în august 2024, imediat după izbucnirea scandalului, unele date care ar fi putut să-l incrimineze.
Potrivit snoop.ro, victime ale abuzurilor ar fi fost și unele minore, pe când el era profesor de istorie la două școli din Giurgiu.
Dar acest tip de comportament ar fi continuat chiar și în perioada în care Alfred Bulai era secretar de stat în Guvernul Tăriceanu: unele studente ar fi fost chemate la întâlniri private chiar în biroul său din Palatul Victoria.
Fost decan și prodecan al SNSPA, el a fost dat afară din instituție după dezvăluirile de presă care au dus inclusiv la arestarea sa timp de o săptămână.
El va fi judecat sub control judiciar pentru agresiune sexuală și pentru folosirea abuzivă a funcției.
Directorul ARR, arestat preventiv
Directorul Autorității Rutiere (și fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor) e oficial cercetat de procurorii DNA pentru mai multe infracțiuni.
Cristian Anton e bănuit de luare de mită, trafic de influență, de folosirea unor informații nedestinate publicității și de constituire a unui grup infracțional organizat.
El a fost denunțat în noiembrie 2024: împreună cu mai mulți funcționari publici, cerea mită de până la 1.000 de euro pentru a elibera atestatele pentru transportul de marfă și de persoane.
DNA Cluj a supravegheat mai multe examene pentru atestat, în mai multe județe, dar a lucrat și cu trei investigatori sub acoperire.
Procurorii afirmă că Anton coordona falsificarea examenului teroretic și a probei pe calculator: fie permitea altor persoane să se prezinte la examen în locul candidaților, fie oferea dinainte răspunsurile corecte.
În interceptările incluse în dosar se aude cum directorul ARR număra în șoaptă, în propria casă, banii aduși de un intermediar după un astfel de examen.
Timp de aproape o oră și jumătate, acesta a aranjat apoi bancnotele în calupuri și le-a ascuns în mai multe locuri.
DNA a găsit, în urma unor percheziții de ieri, în jur de 500.000 de euro în cutii de pantofi, într-o valiză, pe mobilierul de bucătărie și în zona unei parcări.
Trump și NATO, divorț cu scandal?
Diferența dintre „aliați” și „vasali” pare să se fi pierdut undeva prin Atlantic: Donald Trump amenință din nou că va retrage Statele Unite din NATO, nemulțumit că țările membre se țin departe de războiul pe care l-a pornit în Iran împreună cu Israelul.
Într-un interviu pentru cotidianul ultra-conservator britanic Daily Telegraph, președintele Statelor Unite a spus că Alianța Nord-Atlantică nu l-a convins niciodată și că Vladimir Putin ar fi și el conștient că puterea acesteia e redusă.
Anterior, Trump afirmase pe rețelele sociale că „noul președinte al regimului din Iran” ar fi cerut deja un armistițiu.
Nu e clar la cine se referă (pentru că nu i-a menționat numele), dar președintele Masoud Pezeșkian, în funcție din 2024, declarase nu mai departe de ieri că Teheranul „are voința necesară” pentru a pune capăt războiului.
Condiția pusă de republica islamică e să primească garanții solide că nu va fi atacată din nou.
În urma acelei intervenții publice, costul barilului de petrol brut s-a redus pe piețele financiare sub valoarea de 100 de dolari.
Între timp, ministerul de externe al Iranului l-a contrazis ferm pe Trump: afirmația sa privind așa-zisa „solicitare” de încetare a focului ar fi „falsă și fără temei”.
