00:59 Marele aliat (re)descoperă România
03:35 „Moartea, focul și furia”
05:06 Justiția merge ca pe roate
07:56 Schema imobiliară „mami și tati”
10:07 Drumul morții și al indiferenței
15:03 Buget publicat
16:10 Curieri exploatați
17:15 Zelenski la București
Administrația Trump ar vrea să trimită avioane de luptă și militari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru eventuale intervenții în războiul din Iran.
Surse citate de G4Media spun că discuțiile ar fi abia la început.
Cert e că o ședință de mâine a Consiliului Suprem de Apărare are pe ordinea de zi un punct care, sub o formulare foarte anodină, ar permite aprobarea unei astfel de cereri: „analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare”.
Când este vorba de mutări de trupe străine și de manevre legate de un război, o eventuală decizie a CSAT trebuie aprobată și de Parlament.
State europene precum Regatul Unit și Spania au refuzat până acum să permită armatei americane să folosească bazele de care dispun pentru a ataca Iranul, ceea ce a provocat furia lui Donald Trump.
În prezent, în România se află mai puțin de 1.000 de militari americani – majoritatea, în bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.
Pe agenda CSAT se află și majorarea prețurilor la combustibili, din cauza războiului din Iran.
Benzina și motorina s-au scumpit deja în mai multe rânduri în România: un litru de carburant costa mai bine de opt lei în această dimineață.
„Moartea, focul și furia”
La Pentagon, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a amenințat Iranul cu „cea mai intensă zi de atacuri”: „Cele mai multe avioane de vânătoare, cele mai multe bombardiere, informații mai rafinate și mai bune ca niciodată”.
La ora publicării acestui articol, coloane imense de fum se ridicau în Teheran și Beirut, capitala Libanului.
Cu nici 24 de ore mai înainte, Donald Trump afirmase că operațiunile armate ar fi „cu mult înaintea planificării inițiale” și „în mare măsură încheiate”.
Ulterior, pe rețelele sociale, el a amenințat că asupra Iranului vor cădea „moartea, focul și furia”, dacă republica islamică va continua să blocheze tranzitul petrolierelor prin strâmtoarea Ormuz.
Oprirea traficului a provocat ieri majorarea la peste 100 de dolari a prețului pentru un baril de petrol pe piețele financiare internaționale.
Strâmtoarea Ormuz face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian și este cel mai important punct de tranzit energetic din lume.
Pe acolo trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic pe glob.
Justiția merge ca pe roate
Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat numirea lui Codrin-Horațiu Miron în funcția de procuror-șef DIICOT.
În zilele care vin, CSM îi va audia și pe magistrații propuși de Ministerul Justiției pentru conducerea Parchetului General și a DNA.
Avizul este unul consultativ – ultimul cuvânt îi aparține președintelui Nicușor Dan.
Nouă organizații civice, între timp, îi cer acestuia să nu numească personaje controversate.
Cea mai contestată propunere e cea de desemnare a Cristinei Chiriac în funcția de procuror general.
Chiriac conduce în prezent DNA Iași, instituție care anul trecut a avut un bilanț jenant: a întocmit doar trei rechizitorii și a trimis în judecată un paznic și doi administratori.
Cea mai gravă acuzație care i se aduce procuroarei Chiriac este că ar fi ținut la sertar probe care îl incriminau pe fostul episcop de Huși Cornel Onilă. Înregistrări video îl surprindeau pe fostul prelat ortodox având relații sexuale cu un elev de la seminarul teologic unde era profesor.
Dosarul a fost redeschis (iar Onilă – condamnat) abia în urma unor dezvăluiri făcute de site-ul „Să fie lumină”.
Pe numele Cristinei Chiriac ar exista chiar un denunț penal pentru favorizarea infractorului în acest caz.
Recorder a cerut oficial Parchetului General să explice cum s-a finalizat acel dosar, dacă el a fost clasat și din ce motive.
Parchetul a răspuns că informațiile despre înregistrarea și instrumentarea dosarelor penale nu sunt publice, fără să precizeze dacă acesta a fost clasat sau nu.
Contactată de Recorder, Cristina Chiriac a spus că nu face vreo declarație cît timp procedura de numire a noului procuror general este în curs.
Buget publicat
Guvernul a publicat, în cele din urmă, proiectul de buget pe anul în curs.
Documentul ar trebui să fie aprobat de cabinet în această săptămână și trimis apoi Parlamentului: PSD, care a pus mai multe condiții pentru a susține proiectul, va hotărî duminică dacă îl votează sau nu.
Bugetul include majorări semnificative ale fondurilor pentru energie și apărare, dar și pentru instanța supremă și Parchetul General.
Bani în plus vor primi, de asemenea, Administrația Prezidențială și Serviciul Român de Informații.
La coada alocărilor bugetare se află, din nou, Ministerul Muncii și cel al Sănătății.
Deficitul bugetar e așteptat să rămână la un nivel ridicat: veniturile sunt estimate la mai puțin de 400.000.000.000 de lei, în vreme ce cheltuielile prognozate trec de 500.000.000.000.
Bugetele locale continuă să depindă în mare măsură de plățile de la centru, estimate la peste 27.000.000.000.
Guvernul va încerca să grăbească proiectele cu fonduri europene și PNRR.
În privința acestora din urmă, termenul-limită este finalul lunii august.
