01:01 Prețul petrolului explodează
03:55 Genul programului: sărăcie
06:54 NATO, încă o rachetă interceptată
07:29 Noul lider suprem al Iranului
09:33 Belgia: explozie la sinagogă
10:24 Miliardele SAFE pentru „băieții deștepți”
12:09 Declarații scoase din dosarul Potra
13:19 CV fals, „situație familială grea”
N-a durat decît o săptămână și-un pic: prețurile petrolului au sărit cu până la 30% în această dimineață, la deschiderea piețelor financiare.
Barilul de țiței brut a ajuns chiar și la valoarea de 119 de dolari la un moment dat.
Războiul din Iran e prima cauză a acestor evoluții: chiar dacă după câteva ore creșterea s-a mai temperat, acest nivel al cotațiilor n-a mai fost atins de la jumătatea anului 2022 încoace, după ce Ucraina a fost invadată din ordinul lui Vladimir Putin.
Admirator declarat al acestuia, Donald Trump afirmă pe rețelele sociale că majorarea prețurilor pe termen scurt ar fi „un preț foarte mic de plătit” pentru pacea mondială.
Traficul petrolierelor prin Strîmtoarea Ormuz, controlată de Iran în partea sa nordică, e ca și oprit în momentul de față: pe acolo trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic pe glob.
Ziarul Wall Street Journal, în mod obișnuit calm și rațional în mijlocul oricărei crize, se teme că ne-ar paște „cea mai gravă criză energetică din anii 1970 încoace”.
Efectele se fac deja simțite și pe piața gazului natural: prețul lui a sporit în Europa cu 30%.
Ca întotdeauna, există și câștigători: exportatorii americani de gaze naturale lichefiate se bucură de profituri și valoare bursieră în creștere.
Miniștrii de Finanțe din G7 (grupul celor mai industrializate șapte state din lume) iau în calcul o acțiune coordonată de scoatere de petrol din rezervele strategice pentru a tempera majorarea prețurilor.
Iar Viktor Orbán chiar n-avea cum să rateze încă o ocazie de a-l satisface pe Vladimir Putin: premierul Ungariei e de părere că Uniunea Europeană ar trebui să suspende toate sancțiunile asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia.
Genul programului: sărăcie
La noi, după majorările se săptămâna trecută, prețurile la pompă continuă să crească.
În această dimineață, în cele mai multe stații din București un litru de benzină standard costa peste 8,2 lei.
Înaintea unei noi sesiuni de târguială pe tema împărțirii fondurilor din buget, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a fost întrebat cum a primit veștile de pe burse și a dat un răspuns de tip „n-ar fi rău să fie bine”: pemierul Bolojan ar trebui să prezinte publicului „o informare”.
Sub spectrul, așadar, al unei posibile noi crize energetice globale, România tot fără buget va rămâne și la mijlocul acestei luni: noua rundă de negocieri în coaliție nu a adus prea multă claritate în public – proiectul ar urma să fie adoptat de Guvern în această săptămână și trimis apoi Parlamentului.
O problemă în plus s-a iscat odată de Renate Weber, din funcția de Avocat al Poporului, a contestat la Curtea Constituțională reforma administrativă: economii de peste 2.000.000.000 de lei ar putea fi puse sub semnul întrebării.
PSD nu s-a hotărât nici acum dacă votează sau nu bugetul.
Potrivit lui Sorin Grindeanu, partidul său nu va lua vreo decizie mai devreme de duminică. El a insistat, totuși, că și primarii PSD vor avea un cuvânt greu de spus.
Miliardele SAFE pentru „băieții deștepți”
Nu chiar tot ce zboară e dronă militară: site-ul PressOne a descoperit că o firmă din Râșnov, fără angajați și fără activități industriale declarate, și-a schimbat obiectul de activitate la doar o lună după lansarea programului european de înarmare SAFE.
Compania IntellDrones, înființată în 2024, se ocupă, potrivit actelor firmei, de importul de drone agricole din China și oferă servicii de stropire a terenurilor.
Proprietara spune însă că are de gând să înceapă producția de drone militare „în câteva luni”.
IntellDrones este deținută și condusă de Ioana-Hermina Păiuș, fostă membră a Partidului Național Liberal.
Potrivit PressOne, ea ar avea o legătură indirectă de rudenie cu familia liberalului Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov.
Deși legea din România nu permite producția de armament în cazul companiilor fără capacitate industrială reală, firma IntellDrones ar fi început deja să „racoleze” clienți pentru viitoare drone militare.
Ce ar putea să o recomande pe Ioana Păiuș pentru un domeniu atât de sensibil precum siguranța națională?
Un indiciu vine din biografia sa oficială, completată în 2020. Ea include nu mai puțin de trei diplome de master în securitate și relații internaționale, dintre care una e emisă de Academia Națională de Informații din subordinea SRI.
PressOne adaugă că Ioana Păiuș apare frecvent în compania lui Sorin Dobîrcianu, fost ofițer SRI condamnat definitiv la trei ani cu suspendare pentru trafic de influență.
Dobîrcianu, care se recomandă drept „influencer NATO”, s-a întâlnit în Rusia, la circa o lună după adoptarea programului SAFE, cu un oligarh aflat în cercul direct de influență a lui Vladimir Putin.
Un nou lider suprem
În cursul weekendului, unul dintre fiii ayatollahului lichidat chiar la începutul războiului, Ali Khamenei, a fost desemnat să preia conducerea Iranului.
Deși foarte discret până acum, Mojtaba Khamenei este una dintre cele mai influente personalități ale republicii islamice.
În vârstă de 56 de ani, el era considerat de mai multă vreme un potențial succesor al lui Ali Khamenei.
El a fost și singurul dintre cei șase copii ai ayatollahului care deținea o poziție publică: Mojtaba Khamenei îl reprezenta oficial pe liderul suprem, deși nu fusese niciodată ales sau numit într-o funcție guvernamentală.
Este considerat a fi apropiat de conservatori, în special din cauza legăturilor sale cu Corpul Gărzilor Revoluționare, brațul armat al republicii islamice.
A lucrat îndeaproape și cu liderul trupelor însărcinate cu operațiunile externe ale Gărzilor Revoluției – Iranul a susținut financiar și cu muniție numeroase grupări radicale din Orientul Mijlociu.
Opozanții iranieni au criticat mai ales implicarea lui Mojtaba Khamenei în reprimarea violentă a mișcării de protest izbucnite în țară în 2009, după alegerea ca președinte a ultraconservatorului Mahmud Ahmadinejad.
Potrivit unei anchete a agenției de știri Bloomberg, Mojtaba Khamenei a acumulat o avere considerabilă grație unei vaste rețele de companii-fantomă înființate în străinătate.
Soția sa, fiica unui fost președinte al Parlamentului, a fost și ea ucisă în atacurile americano-israeliene de la începutul războiului.
Ministrul Apărării din Israel avertizase miercuri, fără echivoc, că „orice succesor al lui Ali Khamenei va deveni, la rândul său, o țintă”.
