00:58 Legislație antifascistă mai aspră
05:24 Irlanda de Nord: străinii, atacați
07:12 Români în vizorul lui Trump
08:43 Arestări „în masă” în Los Angeles
10:30 Români răniți în atacul din Austria
11:23 Mita merge ca pe roate
12:06 Udrea: Hai liberare!
Nu e nevoie să faci prea multă cercetare ca să observi câți admiratori au dobândit în ultima vreme mișcări criminale din istoria României sau figurile de frunte ale acestora.
E de ajuns să ieși pe stradă ca să îți sară în ochi însemne ale Mișcării Legionare, cea care a transformat asasinatul politic în armă curentă în perioada interbelică.
În fața unei troițe, cu doar câteva luni în urmă, mai mulți oameni au făcut salutul nazist, sub ochii foarte îngăduitori ai unui preot și ai forțelor de ordine. Iar dacă vi se pare că violența (discursivă sau de acțiune) e tot mai des legitimată oficial, e din cauză că nu vi se pare: circa o treime din Parlament glorifică un trecut rar lămurit și chiar și mai rar asumat.
Deputaţii partidelor AUR, SOS și POT au criticat vehement adoptarea în plen a unei legi care înăsprește pedepsele pentru fascism și legionarism.
Inițierea unei astfel de organizații se va pedepsi cu până la zece ani de închisoare.
Noutatea față de o ordonanță de la începutul anilor 2000 e că au fost adăugate și organizațiile cu caracter legionar. Interzis rămâne și cultul celor condamnați pentru genocid şi crime de război. Iar publicarea (inclusiv pe Internet) a unor materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe poate atrage până la cinci ani de închisoare.
Legea urmează să fie promulgată de președintele Nicușor Dan.
Povara istoriei
Pentru Anamaria Gavrilă, președinta POT, altele ar fi problemele României contemporane.
Protejată a lui Călin Georgescu, pare să uite că tocmai maestrul său a practicat un discurs public care nu numai că îi legitimează pe liderii fasciști și legionari, dar chiar le-a copiat cuvânt cu cuvînt fragmente din discursuri.
De exemplu, după cum arată un documentar Recorder de anul trecut, el s-a „inspirat” în 2021 dintr-o alocuțiune rostită în 1940 de mareșalul Ion Antonescu, unul dintre cei mai fideli aliați europeni ai lui Adolf Hitler.
Sub conducerea lui Ion Antonescu au fost lichidați 400.000 de cetățeni români de origine evreiască sau romă.
Aproape 300.000 de evrei au fost duși în lagărele de exterminare din Transnistria, unde au fost executați sau au murit în condiții inumane.
Circa 25.000 de romi – inclusiv veterani din primul război mondial, la capătul căruia s-a format România Mare – au fost și ei deportați în Transnistria în cel de-al doilea război mondial.
Jumătate dintre ei erau copii.
Români în vizorul lui Trump
Cel puțin 100 de români ar fi în pericol să ajungă la celebra închisoare Guantanamo, din Cuba: administrația Trump se gîndește să intensifice expulzarea imigranților fără acte, potrivit site-ului Politico.
Planurile nu sunt încă finalizate, însă ele ar viza un număr de circa 9.000 de persoane, printre care se numără 800 de europeni. Ar fi o creștere semnificativă: aproximativ 500 de imigranți au fost reținuți pentru scurte perioade la Guantanamo din februarie încoace.
Deținuții ar urma să fie trimiși în țările de origine.
Potrivit Politico, utilizarea închisorii care a adăpostit mult timp suspecți de terorism ar transmite și un semnal menit să descurajeze imigrația ilegală în Statele Unite.
Documente publicate de site-ul american spun că Departamentul pentru Securitate Internă ar putea să nu anunțe în prealabil țările din care provin persoanele vizate.
Statele Unite închiriază baza de la Guantanamo din 1903 încoace.
După atacurile din 11 septembrie 2001, sute de suspecți de terorism au fost încarcerați acolo ani de-a rândul.
Surse citate de Politico afirmă că mai multe oficialități din Departamentul de Stat, dar și de la Pentagon, ar fi șocate de planul lui Trump – majoritatea statelor europene, observă funcționarii citați, sunt aliatele Statelor Unite, cel puțin în teorie, și cooperează deja când vine vorba de preluarea unor cetățeni de-ai lor.
Los Angeles: arestări „în masă”
Până să treacă la expulzarea unor români expediați în prealabil la Guantanamo – o intenție despre care oficialitățile din București susțin că nu ar avea habar -, administrația Trump continuă bătălia cu oficialitățile democrate din Los Angeles.
Poliția din metropola americană afirmă că a făcut „arestări în masă” la capătul celei de-a cincea zile de proteste de stradă față de politicile privind imigrația ale Guvernului federal.
O interdicție de circulație pe timpul nopții a intrat în vigoare într-o mică parte din centrul orașului, unde au fost vandalizate mai multe magazine.
Protestele izbucnite vineri, cînd agenți ai Serviciului pentru Imigrări și Vamă al Statelor Unite au pus în executare mandate de percheziție în întreg orașul Los Angeles, s-au extins: forțele de ordine din Atlanta, în statul Georgia, au folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanților, iar Poliția din New York a arestat câteva zeci de persoane care blocaseră traficul în Manhattan.
După ce a trimis circa 4.000 de membri ai Gărzii Naționale și 700 de pușcași marini în Los Angeles, Trump a afirmat că „va elibera” orașul și i-a numit pe unii protestatari „animale”.
Pentru moment, rezerviștii și militarii au primit ordin să protejeze instituțiile federale și pe angajații acestora.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom a denunțat ceea ce numește „un asalt” asupra democrației.
I-a și avertizat pe alți guvernatori ai statelor americane: „O fi început totul în California”, a spus el, „dar e clar că nu se va termina totul aici. O să le vină rândul și altor state”.
