01:04 Un trecut agitat
06:42 Simion, „balamuc” în Moldova
07:50 Presa, eternul dușman
11:54 Odă „conducătorului iubit”
15:37 Trump în Orientul Mijlociu: afaceri și foamete
17:43 Primarul din Sinaia, aproape de arest
18:38 Legea Nordis, noi modificări
19:35 Depardieu, condamnat
Cel mai tânăr politician român ajuns într-o finală prezidențială, la numai 38 de ani, George Simion are un trecut tumultuos.
Agresivitatea pe care o afișează adeseori în activitatea politică se regăsește și în viața de activist, pe care a început-o încă din adolescență. În 2012, pe când conducea o organizație unionistă, Simion a fost acuzat public de unul dintre colaboratorii săi de atunci, un student basarabean la București, că l-ar fi bătut și sechestrat.
Cum Simion nu era pe atunci o personalitate publică cu notorietate, episodul a trecut aproape neobservat.
Cel care l-a acuzat de agresiune se numește Nicolae Țîbrigan, care a acceptat să povestească pentru Recorder episodul petrecut cu peste zece ani în urmă.
În aceeași perioadă, George Simion posta pe blogul său un text în care împărtășea două întâmplări: dispariția unei camere video și identificarea unei persoane presupus infiltrate de un serviciu secret în organizația sa. Pentru ambele fapte îl găsea vinovat pe un student basarabean care îi fusese apropiat. Își încheia postarea de pe blog întrebând ”Ce-aș putea face cu el și cu alții ca el?”
Raportul Institutului de Medicină Legală întocmit la acel moment arată că Țîbrigan s-a prezentat la spital cu urme de agresiune în zona toracică.
Într-un răspuns pentru Recorder, Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 2 a confirmat că a existat o plângere penală pentru lovire și alte violențe, depusă în 2012, pe numele lui Simion și al lui Cătălin Gheorghe, un vechi colaborator al acestuia, în prezent membru AUR.
Un an mai târziu, însă, Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale, motivând vag că faptei îi
lipsește “unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii”.
În prezent, Nicolae Țîbrigan este cercetător științific în cadrul Academiei Române și consilier parlamentar la grupul USR. Contactat de Recorder, Cătălin Gheorghe – acuzat de Țîbrigan ca a
participat la violențe – a spus că nu-și mai aduce aminte de incident.
Recorder a luat legătura și cu George Simion, pentru a obține un punct de vedere despre acuzațiile care i se aduc. Liderul AUR nu a răspuns până la ora publicării acestui articol.
„Balamuc” în Moldova
O parte a trecutului lui George Simion e și tema unei anchete a publicației Reporter de Iași, care a reconstituit mai multe dintre acțiunile pretins unioniste ale liderului AUR.
Între 2012 și 2016, el a organizat numeroase manifestații în Republica Moldova – în stradă sau la meciuri.
Militanți unioniști și foste oficialități de la Chișinău afirmă că astfel de acțiuni le-au servit drept pretexte rușilor pentru a nu-și retrage soldații din regiunea Transnistria. Kremlinul susținea atunci că nu poate lăsa populația rusofonă din țara vecină pradă extremismului moldovenesc.
Potrivit Reporter de Iași, George Simion era alintat la Chișinău „Grișa” sau „Balamuc”, iar foștii colaboratori și-l amintesc ca pe un individ care șoca prin violență.
Candidatul AUR a fost expulzat în repetate rÂnduri de peste Prut și i s-au aplicat nu mai puțin de cinci interdicții de a intra în Republica Moldova. Ultima decizie de acest fel, luată în 2018, e încă în vigoare.
Interdicția ar putea fi ridicată pe 19 mai, imediat după alegerile din România.
Primar în pericol
Procurorii DNA cer ca primarul din Sinaia să fie arestat preventiv, pentru că nu a respectat condițiile controlului judiciar pe cauțiune.
Decizia justiției e așteptată mâine.
Vlad Oprea ar fi încălcat cu rea-credință obligația de a nu-și exercita funcția de primar, calitate în care e acuzat că a comis mai multe fapte de corupție.
În precedentele două luni, spune DNA, politicianul PNL ar fi luat legătura cu viceprimarul și i-ar fi dat mai multe dispoziții.
Oprea e bănit de luare de mită, abuz în serviciu, fals în declaraţiile de avere și de spălare de bani. Ar fi primit aproape 240.000 de euro mită, de exemplu, de la patronul companiei Nordis, în schimbul eliberării unui plan urbanistic zonal.
Investigația Recorder „Cartelul din Carpați” arată, între altele, cum primarul din Sinaia și-a cumpărat, prin interpuși, un castel în Franța.
Afaceri și foamete
Donald Trump și prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, au semnat azi un acord de livrare de armament în valoare de aproape 150 de miliarde de dolari.
Americanii vor livra echipament de ultimă generație – inclusiv, se presupune, avioane F35 și sisteme de apărare antiaeriană. În schimb, Riadul se angajează să investească circa 20 de miliarde de dolari în Statele Unite pentru dezvoltarea tehnologiilor precum inteligența artificială.
Înțelegerea a fost convenită în prima zi a unui turneu regional care a provocat deja controverse: lui Trump i se reproșează că a acceptat un avion Boeing din partea familiei regale din Qatar pe care urmează să-l folosească, după expirarea mandatului, în locul actualului Air Force One.
Costul „cadoului” e estimat la 400.000.000 de dolari.
În timp ce războiul din Gaza continuă să facă ravagii, chestiunea relațiilor cu Israelul nu pare să facă parte din agenda acestui turneu.
Represaliile israeliene de după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 au făcut aproape 53.000 de victime, majoritatea civili.
Blocarea transporturilor de ajutoare umanitare – inclusiv a celor de alimente și de medicamente – a transformat situația din regiune într-o catastrofă.
Citat de BBC, șeful agenției ONU care îi sprijină pe refugiații palestinieni a calificat practica blocării ajutoarelor drept „o crimă de război”.
Mai bine de 2.000.000 de oameni (aproape jumătate dintre ei copii) suferă în Gaza din cauza a ceea ce Națiunile Unite numesc „insecuritate alimentară acută”. Cu alte cuvinte, mor de foame.
Africa de Sud a cerut Curții Internaționale de Justiție de la Haga să ordone suspendarea imediată a ofensivei israeliene, pe motiv că ea echivalează cu un genocid împotriva palestinienilor.
Judecarea procesului ar putea să dureze ani întregi.
