01:01 Schismă în CSM: verificări și chestionare
06:00 Judecătorul Beșu, interviu la CSM
08:20 „Eroarea” care ajută evazioniștii
12:12 „Cazul Danileț”: cine plătește?
13:33 Trump dă BBC în judecată
15:23 Fost ministru, în atenția DNA
16:12 Milioane de euro pentru un teren BOR
17:03 Viitoarea programă școlară, noi controverse
Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sesizează Inspecţia Judiciară în privința procurorului-șef al DNA: Marius Voineag e acuzat în documentarul Recorder „Justiție capturată” că a pretins „controlul asupra dosarelor” instrumentate de subordonați.
Inspectorii judiciari sunt așteptați să verifice acuzațiile și, dacă descoperă nereguli, să ceară CSM eventuale măsuri disciplinare.
Liviu Lascu, fost șef de secție la DNA, și o procuroare anticorupție care a vorbit sub protecția anonimatului au povestit pentru Recorder că – de la numirea lui Voineag în funcție – procurorilor de caz li s-a cerut să-i raporteze fiecare cerere făcută către judecătorul de drepturi și libertăți.
Aceste solicitări se referă în general fie la rețineri, fie la percheziții sau la supravegherea comunicațiilor dintre cei urmăriți în dosare.
Procuroarea care apare în documentarul Recorder a adăugat că situația nu e una izolată și că resemnarea persistă în întregul sistem judiciar.
Marius Voineag a refuzat să discute cu realizatorii documentarului „Justiție capturată”. După publicarea lui, însă, DNA a trimis redacției HotNews ordinul dat de acesta în august 2023 și o dispoziție semnată de Laura Codruța Kovesi cu un deceniu mai devreme.
Instituția spune că ordinul lui Voineag ar fi asemănător celui din 2013, deși acesta îi viza doar pe procurorii din structura centrală a DNA.
Procurorul-șef din prezent a cerut să primească raportări inclusiv de la structurile teritoriale ale instituției.
Judecătorul Beșu se face procuror
Laurențiu Beșu, unul dintre magistrații care apar în documentarul „Justiție capturată”, a cerut Consiliului Magistraturii să-i aprobe schimbarea profesiei: magistratul vrea să fie procuror în județul Giurgiu.
După interviul susținut astăzi la CSM, el a spus că nu a luat decizia de a renunța la postul de judecător în urma vreunor presiuni – a adăugat că astăzi nu i s-a adresat vreo întrebare legată de prezența sa în documentarul Recorder.
În această după-amiază, secția de procurori a CSM a anunțat că i-a acceptat cererea cu unanimitate de voturi.
Pe durata documentarului Recorder, Laurențiu Beșu a povestit – între altele – că a fost scos dintr-un dosar de corupție sub pretextul unei detașări și a acuzat conducerea Curții de Apel București că i-a sugerat să pronunțe anumite sentințe.
Instanța a reacționat vehement: a anunțat că va sesiza Inspecția Judiciară și nu mai puțin de trei Consilii: al Magistraturii, cel Suprem de Apărare și chiar Consiliul de Studiere a Arhivelor Securității.
Curtea de Apel București a insinuat că Laurențiu Beșu ar fi ofițer acoperit. El a explicat că instanța era la curent, în momentul în care l-a angajat, cu faptul că lucrase în serviciul secret al Ministerului de Interne.
Cât despre eventuala verificare la CNSAS, Laurențiu Beșu avea 11 ani la momentul Revoluției din 1989.
Circa 900 de magistrați s-au solidarizat cu Laurențiu Beșu, dar și cu Raluca Moroșanu – judecătoarea s-a confruntat public, joia trecută, cu conducerea Curții de Apel București.
„Eroarea” care i-ar ajuta pe evazioniști
Acuzată că domină sistemul judiciar și că ar juca, de fapt, pentru „echipa adversă”, instanța supremă pare chitită să nu se dezmintă: instituția condusă de Lia Savonea a dat, în decurs de câteva ore, o decizie contradictorie care poate schimba dramatic soarta dosarelor de evaziune fiscală.
Luni, instanța a publicat pe site-ul vechi al instituției o hotărîre prin care magistrații erau anunțați că absența unui raport de expertiză de specialitate nu afectează marile dosare de evaziune și că procesele pot continua.
Decizia a fost transmisă rapid instanțelor și parchetelor, pentru a fi pusă în aplicare.
Peste noapte, însă, pe portalul nou al Înaltei Curți textul a fost schimbat radical: lipsa expertizei înseamnă că dosarul trebuie restituit procurorilor.
Mai simplu spus, fără acest document, procesul nu merge mai departe.
Într-un comunicat ulterior, Înalta Curte spune că rămâne valabilă această a doua variantă, încă un zid de apărare pentru marii evazioniști, și că prima versiune a fost doar rezultatul „unei erori umane de publicare”.
În interviul acordat Recorder, judecătoarea Raluca Moroșanu a descris (între altele) modul în care magistraților li se sugerează să fie „oameni” cu inculpații.
Președinta Curții de Apel București chiar ar fi susținut la un seminar de pregătire că evaziunea fiscală „nu prea există”.
Cazul Danileț: cine plătește?
Criticile la adresa magistraților cu funcții înalte de conducere au sporit și în urma unei decizii CEDO: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru încălcarea libertății de exprimare a fostului judecător Cristi Danileț.
Acesta a fost sancționat cu reducerea salariului din cauză că a criticat public, în 2019, propunerile PSD de schimbare a legilor justiției.
CEDO a stabilit nu numai că magistrații pot interveni în dezbaterile din societate atunci când democrația ori statul de drept sunt în pericol, dar și că acest drept „beneficiază, în general, de un nivel ridicat de protecție”
Drept urmare, Asociația Forumul Judecătorilor spune că CSM trebuie să își asume răspunderea pentru acest abuz: începutul poate fi făcut, potrivit asociației profesionale, prin „demisiile de onoare sau prin revocarea judecătoarelor Lia Savonea și Camelia Marcu” .
Cele două au luat decizia inițială de sancționare, în cadrul Consiliului Magistraturii.
Forumul Judecătorilor spune că CSM s-a compromis prin sancțiunile aplicate discreționar unor magistrați, excluși din profesie chiar și de câte patru-cinci ori.
Organizația adaugă că aceștia au câștigat întotdeauna procesele intentate Consiliului la instanța supremă.
