00:51 CAB contraatacă: Moroșanu recuzată
04:13 Demisii în justiție? Poate mai încolo
09:27 Solidarizare cu Recorder
10:54 Deputatul „Mitralieră”, achitat
13:31 Adevărații eroi, comemorați
15:06 Australia: terorist antisemit inculpat
16:21 Profesor arestat sub suspiciunea de viol
17:00 „Legea Vexler” merge la promulgare
18:18 Vladimir Putin, aceleași pretenții
Judecătoarea Raluca Moroșanu, care a sfidat joia trecută conducerea Curții de Apel București în toiul unei conferințe de presă extraordinare, a fost îndepărtată astăzi dintr-un dosar de două colege apropiate de conducerea instanței.
Magistrata de la Curtea de Apel se solidarizase cu Laurențiu Beșu, una dintre sursele documentarului Recorder „Justiție capturată”.
Într-un interviu ulterior, ea le-a spus Andreei Pocotilă și lui Mihai Voinea că se așteaptă chiar să fie exclusă din magistratură, dar a adăugat că acest lucru nu mai are vreo importanță în ceea ce-o privește.
Totul a pornit de la o cerere de recuzare depusă ieri într-un dosar oarecare de un avocat invitat constant la televiziunea România TV, Alexandru Turiga. Motivul: „existența unei suspiciuni cu privire la imparțialitatea acesteia(…), față de informațiile apărute în spațiul public”.
Potrivit procedurii, cererea de recuzare a fost judecată de colegul de complet al Ralucăi Moroșanu, judecătorul Bogdan Dari, împreună cu o judecătoare aflată pe lista de permanență: Nicoleta Nolden a activat în trecut în calitate de consilieră la cabinetul de deputat al fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu.
Ea e descrisă de multiple voci din interiorul sistemului judiciar drept o apropiată a șefei de la instanța supremă, Lia Savonea.
Divergență
Judecătorii Dari și Nolden au intrat în divergență: primul a considerat că cererea de recuzare trebuia respinsă, cea de-a doua – că ar fi trebuit admisă.
Drept urmare, a fost nevoie de intervenția unui al treilea magistrat.
Astfel a intrat în complet nimeni altcineva decît Violeta Ashemimry, șefa secției I Penale de la Curtea de Apel: e vorba de magistrata care a făcut parte din completul care l-a achitat pe Marian Vanghelie pentru abuz în serviciu și spălare de bani și care a constatat prescrierea infracțiunii de luare de mită.
Ashemimry a fost de aceeași opinie cu Nicoleta Nolden, astfel că Raluca Moroșanu a fost recuzată.
Deși dosarul din care a fost astfel scoasă judecătoarea Raluca Moroșanu este unul banal, al măsurii preventive în cazul unui inculpat pentru trafic de droguri, decizia poate constitui un precedent: admiterea cererii de recuzare pe motiv că judecătoarea Moroșanu nu mai poate fi imparțială din cauza afirmațiilor făcute în public va putea fi folosită și de alți avocați, în oricare alt dosar penal pe care ea îl judecă.
Mesaj voalat
Decizia pare să aibă și rolul unei amenințări voalate transmise de conducerea Curții de Apel București altor judecători care s-ar gândi să reclame public posibile ilegalități și abuzuri din cadrul instanței.
Această hotărâre este în total dezacord cu una luată chiar în această săptămână de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul fostului judecător Cristi Danileț.
CEDO a constatat că acestuia i s-a încălcat dreptul la libera exprimare, dar chiar a adăugat că „judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general”.
Contactată de Recorder, judecătoarea Moroșanu ne-a spus că prevederile legale nu îi permit să comenteze în vreun fel decizia colegelor sale, dar a adăugat că această cerere de recuzare este singura admisă de când activează ca judecătoare.
Demisii în justiție? Poate mai încolo
La o săptămână (și-un pic) de la publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, premierul Bolojan a reușit să exprime public o opinie fermă despre starea sistemului judiciar.
Între timp, nu numai sursele Recorder au reclamat ceea ce numesc „neregulile și abuzurile” de la vârf, ci și de aproape 900 de magistrați din întreaga țară.
Într-un interviu la DigiFM, liderul PNL s-a declarat de acord cu ideea că faptele de mare corupție ar trebui să nu se mai poată prescrie.
Magistrații care apar în documentarul „Justiție capturată” au explicat că numeroase dosare cu prejudicii imense au fost ca și anulate prin amânări repetate și prin schimbarea completurilor de judecători – caz în care audierea martorilor și evaluarea probelor se reiau de zero.
Promotor al legilor după care funcționează acum parchetele și instanțele a fost Cătălin Predoiu, ministru al justiției vreme de șapte ani, în cinci guverne diferite.
Participanții la protestele de stradă provocate de dezvăluirile Recorder au cerut insistent ca actualul ministru de interne să fie dat afară din Guvern. Ilie Bolojan a răspuns și de această dată că n-ar fi cazul.
O părere asemănătoare a fost exprimată, la Londra, de președintele Nicușor Dan.
El a repetat că îi așteaptă luni la Cotroceni pe toți magistrații interesați să schimbe lucrurile în bine, dar a estimat că decizii ferme nu pot fi așteptate mai devreme de primăvara lui 2026.
Solidaritate cu Recorder
„La o săptămână de la publicarea documentarului <<Justiție capturată>>, „niciuna dintre probele pe care Recorder și-a fundamentat demersul nu a fost demonstrată ca fiind falsă ori măcar inexactă”.
Același lucru e valabil în cazul informațiilor factuale, al datelor, cifrelor, numelor și cronologiilor prezentate: iată ce constată, într-o scrisoare deschisă, jurnaliștii mai multor redacții din România, dar și mai mulți reprezentanți ai societății civile și ai unor organizații neguvernamentale.
Semnatarii condamnă ceea ce numesc atacurile lansate la adresa redacției Recorder de unele instituții ale statului și de unele televiziuni.
Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, invoca joia trecută o presupusă „campanie de destabilizare a puterii judecătoreşti”, pe care o consideră „o instigare publică împotriva ordinii constituționale”.
Atât Liana Arsenie, cât și președinta instanței supreme, Lia Savonea, au refuzat în scris invitațiile la interviu adresate de Recorder înainte de publicarea documentarului, iar semnatarii scrisorii insistă că celor două magistrate li s-a oferit explicit această posibilitate.
Consiliul Național al Audiovizualului a răspuns că „analizează” deja emisiunile indicate de cei peste 1.000 de jurnaliști: vizate sunt, între altele, obligațiile legale privind informarea corectă și prezentarea faptelor cu bună-credință.
