00:58 Săptămâna interviurilor pentru Parchete
07:33 Terapie cu propuneri indecente
09:32 UE către SUA: „Un acord e un acord”
11:13 Ungaria blochează iarăși Europa
12:38 Educația, tot fără ministru
13:44 Trumpism cu bani publici
14:44 Expus la Luvru
Candidații pentru conducerea marilor parchete au început să susțină astăzi interviurile în fața unei comisii constituite de Ministerul Justiției.
Procurorul general și șeful DNA nu caută să-și reînnoiască mandatele, deși au acest drept.
În urma scandalului public provocat de documentarul Recorder „Justiție capturată”, Alex Florența și Marius Voineag s-ar mulțumi să fie acceptați drept adjuncți – primul, la DIICOT, celălalt – la Parchetul General.
Marius Voineag e, de altfel, singurul candidat pentru cel de-al doilea post din structura acestei instituții.
Deși s-a lăudat minute în șir cu realizările de la DNA, el a lăsat nelămurit răspunsul la o întrebare simplă: de ce lasă șefia Direcției Anticorupție pentru funcția de procuror general adjunct?
Ce-i drept, nici comisia de evaluare nu l-a întrebat.
Marius Voineag a mai spus că și-ar dori ca procurorii să utilizeze mai des inteligența artificială și ca, din funcția de procuror general adjunct, să ajute la îmbunătățirea felului în care e percepută public activitatea Parchetului General.
Foarte prezent în dezbaterile din ultima vreme, Marius Voineag afirmă că singurul lucru pe care și-l reproșează după mandatul de la DNA este că nu a comunicat „mai pe înțelesul oamenilor”.
Reproșurile pe care i le-au făcut mai mulți colegi din subordine n-au fost aduse în discuție pe durata interviului.
Magistrații consultați de Recorder l-au acuzat că a blocat mai multe anchete privind marea corupție, inclusiv una referitoare la achiziții ale Serviciului Român de Informații.
Întrebări fără răspuns
Deși a susținut o prezentare de peste o jumătate de oră, actuala șefă a DNA Iași, Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general, nu a știut ce să răspundă atunci când a fost întrebată care-ar fi prima decizie pe care ar lua-o în cazul în care ar fi fi numită.
Cristina Chiriac a instrumentat dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, prins în flagrant-delict de luare de mită.
Aceeași procuroare, însă, ar fi ascuns probe din dosarul abuzurilor sexuale comise de fostul episcop ortodox Cornel Onilă. Ancheta care a dus la condamnarea acestuia s-a redeschis abia după dezvăluirile jurnaliștilor de la site-ul Să fie lumină.
Contracandidatul său la funcția de procuror general este procurorul militar Bogdan Pîrlog.
Membrii comisiei de la Ministerul Justiției l-au întrebat de ce a fost sancționat de mai multe ori pe parcursul carierei.
Inspecția Judiciară l-a cercetat disciplinar pentru critici la adresa sistemului judiciar, iar Consiliul Magistraturii l-a și sancționat.
În interviul susținut astăzi, Bogdan Pîrlog a criticat felul în care se fac promovările în sistem și a denunțat o „criză profundă” prin care trece acesta.
Bogdan Pîrlog a devenit cunoscut la nivel național după ce a deschis un dosar împotriva jandarmilor pentru violenţele de la mitingul antiguvernamental din 10 august 2018.
Ultimul cuvânt în privința numirii viitorilor procurori-șefi aparține președintelui Nicușor Dan.
Terapie cu propuneri indecente
Încă un caz de hărțuire în cabinetul unui psiholog, după cel al doctorului Cristian Andrei, acuzat că a agresat sexual mai multe femei și că a practicat fără drept meseria de terapeut vreme de două decenii.
Site-ul PressOne a publicat înregistrări șocante cu Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor – adică exact forul profesional care analizează cazurile de abuz.
Ion Duvac a fost surprins în timp ce își hărțuiea sexual pacientele.
A cerut, de exemplu, fotografii cu zonele intime chiar din primele minute ale unei ședințe.
Mai mult, însă, psihologul i-a pus unei cliente două diagostice după doar câteva minute, iar apoi i-a recomandat să se trateze cu sex de calitate, pentru că este „o bunăciune în draci”.
Comisia de Deontologie din cadrul Colegiului Psihologilor, dar și Poliția capitalei s-au autosesizat în urma dezvăluirilor făcute de PressOne.
UE își pierde răbdarea
Comisia Europeană a cerut Statelor Unite să respecte termenii acordului comercial încheiat între cele două părți anul trecut.
Vineri, Curtea Supremă de la Washington a anulat taxele vamale globale impuse de Donald Trump, iar răspunsul acestuia a fost furibund: a anunțat inițial o nouă taxă generală asupra importurilor în Statele Unite, de 10%, iar la nici 24 de ore distanță i-a majorat nivelul la cincisprezece procente.
Chiar și-așa, în baza legii invocate de Casa Albă, noile tarife nu vor putea fi aplicate decât temporar.
Comisia cere „claritate deplină” din partea Washingtonului în privința pașilor următori.
Un comunicat al instituției spune că situația din prezent nu are cum să încurajeze investiții transatlantice „echitabile și reciproc avantajoase”.
„Un acord e un acord”, se afirmă în document.
Înțelegerea de anul trecut a stabilit o rată a taxelor vamale americane de 15% pentru majoritatea bunurilor din Uniunea Europeană, cu excepția celor acoperite de taxe sectoriale, cum ar fi cele pentru oțel.
Acordul a permis, de asemenea, o cotă de zero în cazul unor produse precum avioanele și piesele de schimb.
Nu este clar dacă noile taxe invocate de Trump înlocuiesc acordul comercial – dacă acest lucru se confirmă, scutirile pentru anumite importuri europene ar dispărea.
În plus, în acest fel s-ar anula și avantajul de care beneficia Uniunea ca urmare a negocierilor, de vreme ce chiar și țările fără un acord s-ar confrunta cu aceeași rată generală de 15% a taxelor vamale.
