FOTO: Rondul/Cuvântul Libertății
01:11 Agresor sexual albit în instanță
06:44 Violența domestică, reguli înăsprite
08:00 Grindeanu detonează coaliția
13:42 Marea cuponiadă și micul furt
15:32 Ce lipsește din „dosarele Epstein”
17:07 Ministru prins cu minciuna
18:23 Demis în ianuarie, reangajat în februarie
18:58 Blocaj la Primăria București
Agresorii sexuali condamnați și înscriși în Registrul Național al Agresorilor nu se vor mai putea angaja în școli și spitale.
Un proiect de lege în acest sens a trecut săptămâna aceasta de votul Parlamentului: mai e nevoie doar ca el să fie promulgat pentru ca măsurile propuse să intre în vigoare.
Interdicțiile de angajare vizează, de asemenea, centrele de îngrijire sau de educație fizică.
Statisticile Ministerului de Interne arată că 65.000 de oameni sunt oficial înregistrați drept agresori sexuali.
Potrivit senatorului Ștefan Pălărie, unul dintre inițiatorii legii, Registrul va conține de-acum înainte și informații privind locul lor de muncă al agresorului.
Demnitarul USR a deplâns însă eliminarea, în cursul dezbaterilor din comisii, a unei prevederi potrivit căreia Poliția ar fi fost obligată să înceapă verificări în cazul agresorilor angajați deja.
Noua lege, însă, nu acoperă o situație pe care Recorder tocmai ce a documentat-o: e vorba, pe scurt, de încă un eșec al justiției române în a-i proteja pe copii.
Un bărbat condamnat în trecut pentru acte sexuale cu minori, trafic de copii și pornografie infantilă a fost scos din Registrul Național al Agresorilor Sexuali, deși a primit recent o pedeapsă pentru fapte similare, într-o instanță din străinătate.
Chiar în timp ce Robert Magyara era inclus în Registrul Național, el și-a deschis o asociație pentru copii și tineri cu dizabilități.
Violența domestică, reguli mai aspre
Pe de altă parte, sporește protecția acordată victimelor violenței domestice: la scurt timp după ce Parlamentul a legiferat infracțiunea de femicid, deputații au mai stabilit că Primăriile trebuie să prevină persoanele aflate în situații de risc înainte ca ordinele de protecție să expire.
Posibilitatea prelungirii ordinului e obligatoriu să le fie comunicată cu cel puțin două săptămâni înainte de data expirării.
Noua lege impune, de asemenea, consilierea psihologică a agresorilor sau chiar (dacă e cazul) internarea la psihiatrie.
Pentru a permite intervențiile rapide, instanțele trebuie să anunțe oficialitățile locale asupra deciziilor luate în astfel de cazuri în cel mult cinci ore de la data la care au pronunțat sentința.
Numai în ultimul an, 60 de femei au fost omorâte de foști sau actuali parteneri.
Unul dintre cazurile cele mai revoltătoare a fost uciderea Andei Gyurca, o femeie de 23 de ani din Mureș care ceruse ajutorul poliției în mod repetat.
Ucigașul, Emil Gânj, este de negăsit la peste o jumătate de an de la omor.
Grindeanu detonează coaliția
Sună ori a cacealma, ori a șantaj, dar s-ar prea putea să fie un amestec între cele două: Sorin Grindeanu condiționează adoptarea bugetului (oricum întârziat) de includerea mai multor măsuri fiscale și a unor investiții promovate de PSD, dar merge chiar mai departe.
Într-un interviu pentru G4Media, el a pus în discuție acordul în baza căruia funcționează coaliția de la putere.
Consultarea internă privind participarea PSD la guvernare a fost extinsă, a anunțat el, deși rezultatul pare știut dinainte. Condițiile invocate de Sorin Grindeanu ar fi evacuarea USR din Guvern și schimbarea, din mers, a premierului Bolojan cu un alt liberal.
Sorin Grindeanu a trecut rapid peste „performanța” ridicării deficitului bugetar la peste 9% din Produsul Intern Brut în anul electoral 2024, când premier era colegul său de partid Marcel Ciolacu – el a spus că vina ar aparține tuturor Guvernelor PSD-PNL care au precedat cabinetul Bolojan.
Aflat în Bruxelles, unde a discutat despre încercările României de a obține fonduri PNRR de circa 10.000.000.000 de euro înaintea termenului-limită de 31 august, premierul Bolojan a evitat să-i dea o replică directă lui Sorin Grindeanu.
PNL, însă, afirmă într-un comunicat de presă că premierul ar avea susținerea întregului partid și îi cere liderului PSD „să se hotărască dacă se află la guvernare sau în opoziție”.
Ce lipsește din „dosarele Epstein”
Mai multe documente referitoare la Donald Trump ar fi fost eliminate din așa-zisele „dosare Epstein” publicate până acum de Guvernul Statelor Unite.
E vorba de milioane de acte care detaliază activitatea rețelei conduse de infractorul sexual găsit mort în celulă în 2019 și printre amicii căruia se numărau un fost președinte – Bill Clinton – și cel în exercițiu, Donald Trump.
Întâmplător sau nu, documentele lipsă tocmai pe Donald Trump îl vizează.
Postul public de radio NPR relatează că Departamentul Justiţiei a împiedicat publicarea unor acte referitoare la presupuse agresiuni sexuale asupra unei minore.
Cotidianul New York Times adaugă că printre ele s-ar afla mai multe note ale FBI care rezumă interogatorii din 2019.
O femeie a luat atunci legătura cu autoritățile, după arestarea lui Jeffrey Epstein, și s-a plâns că ar fi fost agresată sexual cu câteva decenii mai înainte, atât de către acesta, cât și de către Donald Trump.
La data comiterii presupuselor fapte, ea era minoră.
Dintr-un număr de patru rezumate ale interogatoriilor, doar cel referior la Epstein a fost publicat.
Mai mulți congressmeni din opoziția democrată reclamă ceea ce numesc „cea mai mare muşamalizare guvernamentală din istoria modernă”.
Multe dintre victimele lui Epstein sunt indignate că Departamentul Justiției a cenzurat numeroase documente şi că nu a luat măsuri legale împotriva presupuşilor săi complici.
