01:06 S-au înțeles că nu s-au înțeles
04:58 Nicușor și justiția: „Nu am mijloace”
10:05 Afacerea „Cina cea de taină”
11:15 AUR dă din casă: ce și cum s-a negociat
13:49 Căldură mare, măsuri extreme
15:24 Sume record la Pilonul 2 de pensii
16:18 Meditații gratuite pentru mii de elevi
17:08 Bulgaria, fermă la adresa SUA
Autointitulatul „șef al sistemului” dă semne că a început să-și piardă răbdarea: Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare (mai puțin AUR) la Cotroceni, în încercarea de a găsi cumva o formulă care să garanteze învestirea unui nou Guvern de către Parlament.
După răsunătoarele eșecuri Eugen Tomac și Adrian Veștea, variantele plauzibile s-au restrâns: fie un Guvern minoritar PSD condus de liderul Sorin Grindeanu, fie unul (tot minoritar) format din PNL, USR și UDMR.
Sursele Știrilor Zilei afirmă că președintele a luat act de propunerile partidelor și că situația de blocaj din ultimele zile se menține: toată lumea rămâne pe poziții.
Nicușor Dan a sugerat în această seară că liberalii ar fi de vină pentru această situație: el a scris pe o rețea de socializare că PNL s-a angajat marți să voteze un Guvern minoritar PSD, cu anumite condiții în ceea ce privește programul de guvernare.
„De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția. E responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate”, a mai spus el.
Contrapropunere
Cele trei formațiuni de dreapta au făcut azi, oficial, contrapropunerea lor pentru funcția de prim-ministru: eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PNL și al Partidului Popular European, e bine conectat la Bruxelles, dar cu foarte puțină experiență în administrația și în politica din România.
El spunea azi că ar putea să garanteze menținerea parcursului european al țării.
Siegfried Mureșan a obținut primul său mandat de europarlamentar cu 12 ani în urmă, grație Elenei Băsescu: fiica fostului președinte nu și-a mai dorit un al doilea mandat.
Susținut atunci de Elena Udrea, fostă consilieră a președintelui Băsescu și ministră a dezvoltării, el i-a întors favoarea în cursul prezidențialelor din 2014: Elena Udrea a obținut atunci puțin peste 5% din voturile exprimate în primul tur.
Traseul politic al lui Siegfried Mureșan e rezumat într-un „Portret de candidat” realizat de Raul Bambu înaintea alegerilor din 2024.
Întâlnirea de astăzi de la Cotroceni a început pe fundalul acuzațiilor reciproce dintre foștii parteneri de guvernare: PSD afirmă că Ilie Bolojan și asociații săi politici booicotează, de fapt, învestirea unui nou Guvern, PNL, USR și UDMR răspund – ca întotdeauna – că nu din cauza lor a izbucnit criza care a dus la demiterea Guvernului Bolojan.
Partidele convocate la Cotroceni nu par, de asemenea, să fi căzut de acord în privința unui invocat pact de neagresiune ori a principiului reciprocității: în baza lui, fiecare dintre participanții la discuții s-ar angaja să voteze premierul și Guvernul foștilor parteneri.
Sesiunea parlamentară curentă se încheie marți: dacă va fi nevoie, votul de învestitură se poate da în cursul unei sesiuni extraordinare.
Nicușor și justiția: „Nu am mijloace”
La aproape trei săptămâni de cînd Consiliul Superior al Magistraturii s-a apucat să publice o „listă neagră” a presupușilor dușmani ai justiției, Nicușor Dan și-a făcut timp să intervină în dezbatere.
Documentul asumat de CSM, o practică mai obișnuită în Rusia lui Putin sau în Ungaria din vremea lui Viktor Orbán, pune laolaltă nume de jurnaliști, de politicieni, organizații neguvernamentale și instituții de presă, printre care se numără și Recorder.
Numai documentarului „Justiție capturată”, de exemplu, îi sunt rezervate opt pagini.
Întrebat dacă demersul CSM nu i se pare exagerat, Nicușor Dan a adoptat o poziție pe care și-ar dori-o echilibrată, dar care poate fi caracterizată, mai degrabă, drept „caprovărzistă”: a dat dreptate tuturor și s-a declarat neputincios, deși legea îi dă dreptul să conducă ședințele CSM-ului (un drept pe care nu și l-a exercitat încă).
Președintele a ținut să scoată în evidență și ceea ce numește „o aversiune socială față de magistrați”.
În ședința CSM în care a fost votată „lista neagră”, președinta instanței supreme, Lia Savonea, a pus inclusiv în seama cetățenilor obișnuiți răspunderea pentru proasta imagine a magistraților: oamenii nu ar înțelege nuanțele dreptului penal.
Nici procurorii n-au scăpat: lor li se impută prescrierea unor fapte de mare corupție, din cauza felului în care-ar fi instrumentat dosarele.
Procurorul Claudiu Sandu a ripostat, ca un procuror, cu câteva date seci: el a prezentat mai multe dosare în care anchetatorii au încheiat rapid cercetările.
Unul dintre ele a trecut, în primă instanță, prin nu mai puțin de 95 de termene.
Aproape 70 au fost în faza apelului, după care instanța a constatat că faptele s-au prescris.
Afacerea „Cina cea de taină”
Între numirile controversate din sistemul judiciar și desemnările eșuate de premieri, Nicușor Dan a mai bifat rapid un obiectiv: așa-numita „zonă de business”.
Înainte de vizita sa de ieri din Polonia, președintele a făcut o escală-surpriză la Cluj pentru o mică baie de mulțime și o cină secretă cu oameni de afaceri din tehnologia informației.
Această oprire nu apăruse în agenda publică a președintelui, dar site-ul HotNews a aflat că el s-a întâlnit la evenimentul „Techsylvania” cu Sacha Dragic, fondatorul Superbet, unul dintre cei mai mari operatori de jocuri de noroc și de pariuri sportive din țară.
El și-a extins afacerile și în domenii precum presa și imobiliarele.
Dragic a investit și în afacerea „One United”. Principalii acționari ai companiei de construcții s-au numărat printre cei mai înverșunați adversari ai lui Nicușor Dan, în vremea în care el era primar al Bucureștiului.
În acea calitate, Nicușor Dan a contestat în instanță unele dintre cele mai importante proiecte ale companiei, invocând nereguli urbanistice.
