01:01 Pensiile magistraților, lege promulgată
05:31 Nicușor Constantinescu vrea pauză de închisoare
06:50 Supărare la Cotroceni
08:11 Drone la graniță
09:51 Acordul Mercosur, aplicat provizoriu
11:38 Asistentă moartă în tură
12:33 Romsilva, concurs cu scandal
13:49 Încă un război
Jalbele apocaliptice trimise la Cotroceni de Curțile de Apel și de Uniunea Judecătorilor n-au avut succes: Nicușor Dan a promulgat legea pensiilor magistraților, pe care a numit-o „un gest de echitate așteptat de societatea noastră”.
Președintele a scris pe Facebook că va susține, însă, măsurile cerute de procurori și judecători pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Potrivit legii, pensiile de serviciu ale magistraților nu vor mai depăși nivelul de 70% din ultimul salariu net. În mod treptat, pe parcursul a 15 ani, și vârsta de pensionare se va majora la 65 de ani.
Curtea Constituțională, care-a reușit abia după două luni (și din a șasea încercare) să examineze legea și să o aprobe, a explicat în această săptămână că nici tratatele internaționale, nici Constituția nu impun un nivel anume al pensiilor de serviciu.
Motivarea publicată de CCR adaugă că instituția nu are competența de a evalua oportunitatea reformelor sau impactul bugetar al acestora.
De asemenea, Curtea nu e în măsură să condiționeze adoptarea acestor schimbări de reforma altor categorii de pensii speciale.
Premierul Bolojan spunea ieri că Guvernul poate astfel să raporteze Comisiei Europene că a îndeplinit un jalon din PNRR – reforma pensiilor magistraților -, astfel încât România să mai aibă o șansă de a obține o finanțare de circa 230.000.000 de euro.
Ce urmează?
Ilie Bolojan nu a făcut un secret din intenția de a merge mai departe cu reforma pensiilor de serviciu – cele militare ar fi la rând.
E ca și garantată, deci, o opoziție și mai îndârjită decît cea a magistraților din partea unor categorii sociale cu influență profundă asupra politicii din România: armata, polițiștii și ofițerii din serviciile secrete.
Într-un interviu recent la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a sugerat că ar prefera să continue guvernarea fără Ilie Bolojan și USR.
El a adăugat, pe de altă parte, că pune o condiție strictă pentru a accepta numirea (la propunerea USR) a Roxanei Rizoiu în funcția de Avocat al Poporului.
Aceasta nu s-ar califica pentru funcție din cauză că are pensie specială.
Site-ul cotidianul.ro scrie astăzi că PSD este partidul care are cei mai mulți clienți politici cu pensii speciale.
Printre aceștia se numără trei judecători de la CCR – Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Gheorghe Stan sunt printre cei care au boicotat ședințele instituției consacrate analizării legii pensiilor magistraților.
Fostul baron PSD Ion Mocioalcă, vicepreședinte al Curții de Conturi, încasează salariu și indemnizație pentru limită de vârstă.
În aceeași situație se află colegul său Ion Călin, fost deputat PSD vreme de șaisprezece ani, între 2004 și 2020.
Pauză de închisoare?
Nicușor Costantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, cere o pauză de închisoare în care să-și trateze o boală care ar fi avansat.
El a fost condamnat la zece ani de detenție pentru corupție.
Avocații săi afirmă, în solicitarea trimisă Curții de Apel București, că Nicușor Constantinescu are nevoie de o tehnică avansată folosită în tratarea cancerului de prostată și că „orice zi care trece ar putea conduce spre un deznodământ nefericit”.
În 2014, pe când era cercetat în trei dosare penale, Constantinescu a plecat în Statele Unite pentru a se trata de aceeași boală și nu s-a mai întors.
A fost arestat în lipsă și dat în urmărire internațională.
În acel răstimp, presa a publicat înregistrări cu el în Statele Unite la terasa unui restaurant, fumând sau mergând la piață.
Avocații lui susțineau atunci că fostul baron local ar fi fost imobilizat și că de aceea nu putea reveni în țară, pentru a-și executa pedeapsa.
Găsit vinovat, Constantinescu a primit mai multe pedepse, contopite în zece ani de închisoare.
Prescrierea unor fapte (prin decizii ale Curții Constituționale și ale instanței supreme) l-a ajutat să scape de alte trei dosare penale.
Supărare la Cotroceni
Apariția, astăzi, pe mai multe site-uri a unei știri din aprilie anul trecut prezentate drept „breaking news” a provocat un rar moment de țâfnă instituțională la Cotroceni.
Știrea de acum zece luni spune că Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General în legătură cu presupuse nereguli din campania președintelui: el ar fi obținut, între altele, donații de peste 3.000.000 de lei pe care nu le-a declarat.
Într-un mesaj pe Facebook, Nicușor Dan afirmă că AEP i-a aplicat și în alte rânduri amenzi anulate ulterior de instanțe și critică instituțiile care, în opinia sa, „caută virgule lipsă în documente și se fac că nu văd fapte vizibile de pe lună”.
El se referă la eșecul AEP în a reclama, în 2024, cheltuielile zero din campanie pe care le clamase Călin Georgescu.
În decembrie, președintele spunea că va da în judecată Autoritatea Electorală din cauză că i-a decontat cu 930.000 de lei mai puțin din suma împrumutată pentru campanie.
Nicușor Dan mai critică, în termeni lipsiți de echivoc, Agenția Națională de Integritate („Nu îmi aduc aminte să fi găsit în ultimii ani vreun funcționar public care să nu își poată justifica averea”l), dar și Inspectoratul de Stat în Construcții: „Nu vede construcțiile ilegale nici cînd le sesizezi.”
Acordul Mercosur, aplicat provizoriu
Uniunea Europeană va aplica provizoriu acordul comercial cu blocul sud-american Mercosur.
Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Înțelegerea vizează crearea unei zone de liber schimb cu o populație de peste 700.000.000 de oameni.
Dorită cu insistență de marile companii europene, ea e și mai insistent contestată de asociații ale fermierilor, care se tem de concurența produselor din America Latină.
E și situația României, unde opoziția fermierilor a fost preluată din mers de către PSD, deși Bucureștiul a aprobat acordul în Consiliul European, iar partidul deține portofoliul agriculturii, prin Florin Barbu.
Luna trecută, Parlamentul European a stabilit că va trimite acordul spre examinare Curții de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce poate suspenda ratificarea lui pentru o perioadă de până la doi ani.
Comisia Europeană a primit însă tot în ianuarie undă verde din partea țărilor membre pentru a pune în aplicare înțelegerea odată ce țările Mercosur își încheie procesele proprii de ratificare.
Argentina și Uruguayul, de exemplu, au aprobat ieri acordul.
Germania și Italia au salutat demersul Ursulei von der Leyen. Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a numit însă „o surpriză neplăcută” și „o dovadă a lipsei de respect față de Parlamentul European”.
Franța, cel mai mare producător agricol de pe continent, se teme că acordul Mercosur va duce la o creștere bruscă a importurilor de carne, orez, soia și de zahăr.
Negociat vreme de 25 de ani, documentul stimulează – între altele – exporturile europene de automobile, utilaje și de produse chimice.
