01:06 Președintele își apără îngerul păzitor
14:32 Votanții lui Nicușor, chemați în AUR
15:42 Bolojan: mandate limitate în servicii
17:45 Protest la Cotroceni
19:05 Legea integrității, promulgată
21:49 Reforma justiției, parcată scurt
25:33 La plimbare în Parcul Trump
28:09 Guvernul lui Nicușor
29:07 București: apă mai scumpă
29:53 Încă o alertă în Nepal
Tot binele de care a avut parte România după 1989 li se datorează acelor români care, în luna decembrie a acelui an, au avut curajul să nu se miște din fața trupelor de represiune trimise peste ei de Nicolae Ceaușescu.
Nu puțini au ajuns să ilustreze dureros un slogan care e și-acum dătător de fiori: „Vom muri și vom fi liberi!”
48 dintre revoluționari au fost uciși în noaptea de 21 decembrie 1989 în București, la o baricadă improvizată în apropierea Hotelului Intercontinental.
Sute dintre ei au fost bătuți crunt.
Printre cei aflați de cealaltă parte a baricadei se număra un tÂnăr ofițer de Securitate care-a ajuns să conducă vreme de peste două decenii Serviciul de Pază și Protecție și care, după cum ne-a anunțat aseară președintele din 2026 al României, n-ar avea nici un motiv să plece din funcție.
Nicușor Dana pornit de la două premise adevărate și a tras o concluzie falsă: evenimentele de atunci sUnt o pată în istoria țării, iar cine a participat la reprimarea manifestanților nu are ce să caute într-o funcție înaltă, dar directorul SPP nu este în această situație.
O declarație dată de Pahonțu însuși în 1990 în fața procurorilor militariarată că el a fost în dispozitiv în noaptea de 21 spre 22 decembrie, în calitate de locotenent în trupele de Securitate.
Recorder a publicat și alte două declarații ale colegilor lui din acea noapte, care atestă faptul că dispozitivul rezista cu greu manifestanților și că se folosise de armament și de muniție de luptă.
Un alt fost coleg ne-a declarat telefonic că unitatea lui Pahonțu a fost la baricada de la hotelul Intercontinental și că a participat la urcarea morților în camioane și la spălarea străzilor de sânge.
Evaluare după simțuri
Întrebat aseară, la Chișinău, dacă a făcut evaluarea Serviciului de Protecție și Pază promisă anul trecut, președintele a răspuns că a evaluat SPP „cu propriile simțuri”.
Apoi a acuzat redacția Recorder de ceea ce în jargonul jurnaliștilor se numește „clickbait”: titlul investigației nu ar fi susținut de informațiile din text.
Președintele a tras apoi concluziile: Lucian Pahonțu rămâne, informațiile strânse de Recorder nu înseamnă „nimic”, SPP nu e, oricum, un serviciu secret, ci mai degrabă o companie de pază, iar directorul a fost verificat la numire, în 2005, de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității, la cererea Consiliului Suprem de Apărare.
Vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, l-a contrazis repede: nu există vreun verdict în cazul Pahonțu, cu atât mai puțin la cererea CSAT, pentru că legea pur și simplu nu prevede o astfel de procedură.
O anchetă a site-ului Snoop arătase, de asemenea, că șeful SPP nu a depus niciodată declarația pe propria răspundere, obligatorie în cazul său, dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității.
Verificările începute în urmă cu 18 ani sunt încă în desfășurare.
Istoricul Andrei Ursu, cercetător al Revoluției al cărui tată a fost ucis în arestul Securității, a declarat că nu există dubii că Lucian Pahonțu a participat la reprimarea protestului din 21 decembrie.
Misiunea celor aduși la baricadă era clară: în notele din agendele ofițerilor de la Direcția Securității Statului scrie „Se lichidează radical”.
Legea ANI, promulgată
Odată ce-a pus în ordine istoria recentă, Nicușor Dan a revenit la disputele prezentului: a promulgat noua lege a integrității.
Președintele spune într-un comunicat de presă că, dacă România n-ar fi riscat să piardă bani europeni în lipsa acestui proiect, l-ar fi retrimis Parlamentului – în teorie, cel puțin, dezbaterile ar urma să se reia în sesiunea care începe săptămâna viitoare.
Noua lege include o prevedere în baza căreia primarul Timișoarei, Dominic Fritz, își va pierde mandatul la treizeci de zile din momentul intrării în vigoare.
O lege produce efecte după trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că Dominic Fritz rămâne fără funcție cel mai târziu la 30 septembrie.
În situația lui mai sunt încă zece primari, potrivit informațiilor Recorder.
Liderul USR a spus în această seară că voturile timișorenilor „au fost anulate”.
Președintele USR a fost găsit în conflict de interese în luna iunie, printr-o decizie definitivă a instanței supreme.
În 2020, imediat după preluarea primului mandat, el a semnat un referat pentru o decizie a Consiliului Local prin care se aproba noul Plan Urbanistic Zonal, cerut de un dezvoltator imobiliar.
Documentația fusese întocmită de o firmă de arhitectură la care lucra și un consilier local USR, care-l împrumutase pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală.
Legea promulgată astăzi de Nicușor Dan permite și ca anumite informații din declarațiile de avere să fie făcute publice pe site-ul Agenției de Integritate, însă într-o formă mult mai restrictivă: nu vom mai afla, de exemplu, câte terenuri, case și mașini are un demnitar, ci doar cât valorează ele.
A treia încercare
Președintele Nicușor Dan ar avea de gând să facă o nouă propunere pentru funcția de premier săptămâna viitoare, cel mai probabil în weekend.
Surse la curent cu negocierile purtate între partide au declarat pentru Recorder că viitorul cabinet ar urma să fie condus de un așa-zis independent, dar să aibă în mare parte miniștri de la PSD.
Luați în calcul pentru funcția de prim-ministru ar fi Alexandru Nazare, actualul ministru de finanțe, și Eugen Tomac: propus acum trei luni de Nicușor Dan, consilierul onorific al acestuia nici măcar n-a mai ajuns la votul Parlamentului.
Viitorul cabinet ar miza pe susținerea PSD și a UDMR, a grupurilor parlamentare mici, ale puciștilor din PNL și, dacă va fi cazul, chiar ale unor senatori și deputați care-ar urma să demisioneze din AUR în acest scop.
Potrivit surselor citate, președintele ar mai urma să-i nominalizeze și pe viitorii miniștri ai externelor și apărării.
Nepal: bilanț în urcare
Poliţia din Nepal a emis astăzi încă o alertă de inundații: în Tibetul vecin s-a rupt un lac format în urma prăbușirii, acum două zile, a unui ghețar.
Acea catastrofă ecologică a provocat deja o viitură care a făcut peste 500 de victime.
Circa 1.400 de persoane sunt încă date dispărute.
Prăbușirea ghețarului a fost într-atât de violentă încât evenimentul a fost înregistrat ca un cutremur cu magnitudinea 5,2 și a provocat numeroase alunecări de teren.
Situată în inima Munților Himalaya, regiunea cel mai grav afectată e foarte populară în rândul amatorilor de drumeții și al alpiniștilor.
Exacerbate de schimbările climatice, inundațiile și alunecările de teren erau deja fenomene frecvente în Asia de Sud în timpul musonului de vară, adică între lunile iunie și septembrie.
