00:56 Legea ANI, golită de conținut
05:49 Comisie pentru tăiat cheltuieli
08:43 Frații Tate: zeci de noi acuzații
10:47 Războiul comercial, eșec în instanță
11:57 Musk pleacă de lângă Trump
13:47 Inundațiile: bilanț actualizat
14:57 Nicușor Dan, posibilă vizită în SUA
15:40 Visa Waiver, explicații suplimentare
Circa zece milioane de declarații de avere ar putea să dispară dintr-un foc de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate: Curtea Constituțională a stabilit azi că instituția nu mai poate păstra documentele depuse de funcționarii publici pe site-ul său și că ei nu mai sunt obligați să treacă în declarațiile anuale bunurile și veniturile soților.
Mai mult, însă, Curtea a stabilit că declarațiile nu vor mai apărea nici pe site-urile instituțiilor la care lucrează fiecare dintre funcționarii vizați: demersul ar încălca dreptul la protecția vieții private.
Cu alte cuvinte, declarațiile de avere și de interese se depun de-acum înainte la ANI, care urmează să le verifice.
CCR a analizat o contestație referitoare la două articole din legea ANI depusă de Laura Chițan – o consilieră de la Avocatul Poporului, sancționată pentru nereguli în completarea declarației de avere.
Decizie cu bătaie lungă
Potrivit G4Media, raportor în acest caz a fost nimeni altcineva decît Marian Enache, președintele Curții. După cum notează site-ul presshub.ro, acesta cumulează nu mai puțin de trei pensii cu salariul de la CCR și încasează lunar echivalentul a 20.000 de euro.
Numit la Curtea Constituțională cu sprijinul PSD, în perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea, Marian Enache a fost deputat în trei legislaturi și consilier al lui Ion Iliescu.
În 2009, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anunțase că, potrivit SRI, Enache figurează cu un dosar de rețea, dar că documentul nu s-a păstrat în arhiva serviciului secret.
Contactat de HotNews, președintele Agenției de Integritate, Florin Ionel Moise, a spus că instituția va fi funcționa ca pînă acum, dar că publicul nu va mai avea acces la informații.
CCR „șterge cu totul partea de transparență”, a declarat el.
Comisie pentru tăieri
O comisie la Cotroceni pentru tăierea cheltuielilor publice – iată prima soluție găsită de partidele parlamentare chemate ieri la consultările cu președintele.
Indiferent cum va arăta Guvernul, acesta va avea urgent nevoie de circa 30 de miliarde de lei.
Mai trebuie să și prezinte luna viitoare Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului bugetar: la peste 9%, acesta e cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Bine înșurubați inclusiv la Cotroceni – reprezentanții președintelui în comisia nou-înființată provin din două asociații ale patronilor -, oamenii de afaceri nici nu vor să audă de taxe majorate.
Dan Șucu, cel care conduce Confederația Patronală Concordia, e unul dintre afaceriștii care s-au întâlnit azi cu Nicușor Dan și care și-au făcut publică opoziția.
După Ilie Bolojan, un alt lider liberal a spus totuși azi că majorările de taxe și impozite sunt aproape de neevitat: Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL, a afirmat într-un interviu pentru HotNews că viitorul plan fiscal ar putea atrage de la sine impozite mai mari pentru companii.
Cel puțin deocamdată, nimeni nu pare să-i fi consultat pe angajați sau pe liderii sindicatelor din România.
Consilier (deocamdată onorific) al președintelui, Dragoș Anastasiu afirma însă de curând că zeci de mii de bugetari trebuie să plece.
Pare brutal, dar e un progres față de 2019: omul de afaceri spunea atunci că 400.000 de angajați ai statului ar fi urmat să fie dați afară.
Întâmplător (sau nu), un număr asemănător a fost vehiculat în campania din acest an de către George Simion, contracandidatul președintelui proaspăt instalat la Cotroceni.
Tarifele lui Trump, eșec în instanță
Donald Trump nu are autoritatea de a impune taxe vamale: iată decizia unui tribunal american care a blocat tarifele dorite de președintele Statelor Unite.
Argumentul instanței: doar Congresul e în măsură să ia astfel de decizii.
Hotărârea se referă la așa-numitele taxe vamale „reciproce” de cel puțin 10% impuse tuturor produselor care intră în Statele Unite și de până la 50 de procente, în funcție de țara de origine.
Tarifele afectează în principal Canada, Mexicul și China. Uniunea Europeană e în plin proces de negociere cu administrația Trump, dar a fost amenințată tot cu un nivel de 50%.
Donald Trump a invocat o lege din 1977 pentru a impune suprataxa.
Ordinele executive emise pe 2 aprilie de Casa Albă depăşesc însă atribuțiile preşedintelui, a constatat Tribunalul pentru Comerț internațional.
Hotărârea instanței presupune, de asemenea, că Guvernul ar putea fi obligat să ramburseze banii strânși deja.
În mod previzibil, administrația Trump a anunțat că va face recurs.
