00:54 Funcționarii ANAF țin de spor
01:54 Amenințare cu noi proteste
04:14 Evaziunea și siguranța națională
05:19 Sârbii, pe baricade
08:35 Pride Budapesta, record de participare
09:59 Cazul Caracal: dreptate cu picătura
11:23 Numire revocată
12:13 SOS, tot mai mititel
N-avea cum să fie ușor. Și nici nu este: tăierea unui singur spor salarial (cel pentru condiții vătămătoare de muncă) a dus astăzi la proteste ale angajaților Fiscului din mai multe județe.
Manifestații au mai fost la Casele Județene de Pensii, la Ministerul Fondurilor Europene sau la Institutul Național de Statistică.
Valoarea brută a sporului în discuție poate ajunge până la 1.500 de lei în prezent: Guvernul Bolojan instituie un plafon de 300 de lei net.
Urmează să se reducă și numărul de zile suplimentare de concediu pentru munca în condiții grele: cel mult cinci pe an, față de zece, în prezent.
Reprezentanții angajaților din finanțele publice amenință cu noi proteste, inclusiv cu oprirea activității.
Ei afirmă că sporul de condiții vătămătoare s-ar acorda la ANAF în urma unor măsurători oficiale, care au identificat factori de risc și că nu este vorba de așa-zisul „spor de antenă” invocat de curând de către premier.
Mai mult, marile organizații sindicale vor să discute în regim de urgență cu premierul și cu partidele din coaliție.
În caz contrar, ele afirmă că vor organiza proteste de stradă.
Evaziunea în CSAT
Oricât ar economisi bugetul din tăieri de sporuri (și de posturi), până să se-ajungă la cauzele profunde ale deficitului bugetar mai este.
Pentru prima dată, Consiliul Suprem de Apărare a luat în discuție evaziunea fiscală drept o amenințare la adresa securității naționale.
Fenomenul, se spune într-un comunicat al Cotroceniului, afectează bugetul, reduce calitateta serviciilor publice şi provoacă inechitate între cetățeni.
După o ședință de circa trei ore și jumătate, CSAT a hotărât că pentru a combate rețelele de evaziune și fraudă economică e nevoie de o strategie coordonată a tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu: nu e limpede încă în ce fel se va concretiza strategia respectivă.
Totuși, ar fi de așteptat să se folosească „toate instrumentele legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului”.
Printre opțiuni se mai află controalele fiscale mai dese și mai aspre și digitalizarea accelerată a sistemului fiscal.
Cazul Caracal, dreptate cu picătura
Familia Alexandrei Măceșanu, adolescenta răpită, violată și ucisă în 2019 la Caracal, își caută încă dreptatea.
În prezent, sunt judecați cîțiva dintre foștii polițiști acuzați că au intervenit cu întârziere la locuința lui Gheorghe Dincă, bărbatul condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare pentru uciderea Alexandrei Măceșanu și a Luizei Melencu.
La șase ani de la dubla crimă, procesul celor patru foști politiști s-a împotmolit la judecătoria din Balș, scrie cotidianul Libertatea, iar peste doi ani faptele de care ei sunt acuzați s-ar putea prescrie.
Doi foști agenți din comuna Dobrosloveni sunt acuzați că n-au înregistrat dispariția adolescentei de 15 ani. Ar fi întârziat căutările și fosta șefă de post din comuna Osica, pensionată între timp, dar și fostul comandant al Poliției din Caracal.
Aceștia sunt singurii reprezentanți ai autorităților inculpați în dosar.
Acuzațiile la adresa fostului comisar-șef Nicolae Alexe, numărul doi în IPJ Olt la vremea respectivă, au fost clasate: el încercase să îl identifice pe Gheorghe Dincă cu ajutorul unui interlop.
De asemenea, cel care a coordonat căutările în cazul Alexandrei Măceșanu conduce acum o secție regională de Poliție.
Tot fără sancțiuni a scăpat și procurorul care a refuzat să percheziționeze în timpul nopții casa lui Gheorghe Dincă.
Sârbii, pe baricade
Furia sârbilor nu se potolește, la opt luni de la prăbușirea acoperișului gării din orașul Novi Sad, când au murit 16 oameni.
A fost punctul de plecare al unor proteste fără precedent în țara vecină, puse pe seama corupției generalizate.
În weekend, peste 140.000 de protestatari, în majoritate studenți, au cerut alegeri anticipate.
Forțele de ordine au folosit bastoane de cauciuc și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea și aproape 80 de oameni au fost arestați. Zeci de polițiști au fost și ei răniți.
Duminică spre luni, oamenii au ieșit din nou în stradă și au împânzit capitala Belgrad cu mai bine de treizeci de baricade. Ei cer eliberarea persoanelor reținute.
„Nu puteți învinge Serbia prin violență” a transmis președintele Aleksandar Vučić, care insistă că forțele de ordine au dezlegare la și mai multe arestări.
Printre cei reduși la tăcere se află zeci de jurnaliști, dați afară fără motive clare.
Stefan Goranović a povestit la Știrile Zilei că este unul dintre reporterii care au fost anunțati (în concediu) că nu mai au loc de muncă.
