01:07 Proiectul de buget: serviciile, privilegiate
04:10 Spălarea mogulilor în marile instanțe
05:48 Combustibili mai scumpi
06:33 Vas de război scufundat
08:26 „Așa încep marile dezastre”
10:30 Reabilitarea agresorilor: noi reguli?
11:26 Crima de la Cenei: făptașii, în judecată
12:09 Dezmăț pe bani publici
După o nouă rundă de negocieri și cu o întârziere de trei luni, coaliția a decis astăzi că proiectul de buget va fi trimis Parlamentului săptămâna viitoare.
Ministerul Apărării, spun surse politice, va avea un buget cu peste 7.000.000.000 de lei mai consistent.
Bani în plus – între 1.000.000.000 și 3.000.000.000 – ar urma să primească Internele, Mediul și Energia.
PSD a reușit să-și impună toate cerințele: un „pachet social” despre care Sorin Grindeanu a spus în repetate rânduri că nu este negociabil ar presupune cheltuieli de circa 3.500.000.000 de lei.
De unde bani? Grindeanu ar fi propus ca ei să se ia din bugetul Bucureștiului.
Cu toate acestea, imediat după ședința de astăzi a coaliției, PSD a scris pe Facebook că premierul Ilie Bolojan ar avea „o atitudine sfidătoare” și că ar fi propus tăierea investițiilor la nivel local și „confiscarea” unor sume la bugetul central, în detrimentul celor locale.
Educația, tot la coadă
„Gaura neagră” a bugetului o reprezintă însă banii pentru magistrați: este prevăzută o majorare cu 5.000.000.000 de lei a bugetului doar în cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, instituție condusă de Lia Savonea.
În 2023, instanța supremă a decis, retroactiv, majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, începând cu anul 2018.
Asta înseamnă că mii de magistrați trebuie să primească, fiecare, sume de zeci de mii de euro.
Dacă serviciile și justiția își iau, ca de obicei, partea foarte consistentă a leului, de undeva trebuie să se și taie. Ministerul Transporturilor va primi cu 1.000.000.000 mai puțin decât anul trecut, iar educația este, din nou, lăsată în drum: va avea un buget cu 3.000.000.000 de lei mai mic față de alocarea din 2025.
Suma reprezintă 2,8% din Produsul Intern Brut, nici măcar jumătate din pragul de șase procente prevăzut în fosta lege a educației.
Situația din sistemul de învățămînt este deja dramatică, după tăierile de anul trecut și după creșterea normei didactice.
Aproape 370 de profesori au demisionat numai în perioada septembrie-decembrie a anului trecut.
Războiul scumpește traiul
Prețul benzinei și cel al motorinei s-au majorat astăzi cu 15 bani pe litru.
Unele sortimente au depășit chiar și pragul psihologic de nouă lei, iar cea mai ieftină benzină standard costă acum peste opt lei.
E prima scumpire de când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, iar nivelul de 15 bani este semnificativ – în mod obișnuit, creșterile de preț sunt de aproximativ cinci bani.
„Coerent” cum numai un demnitar român poate să fie, ministrul energiei, Bogdan Ivan, a recunoscut ieri că prețurile carburanților ar putea să ajungă la zece lei.
La începutul săptămînii, el calificase aceste estimări drept „minciuni sfruntate”.
Vas scufundat
În noianul de evenimente îngrjorătoare provocate de intervenția militară americano-israeliană, două au ieșit astăzi puternic în evidență: o navă iraniană de război s-a scufundat în Oceanul Indian, la circa patruzeci de kilometri sud de Sri Lanka.
Vasul fusese lovit de o torpilă lansată de un submarin american, a spus ministrul apărării din Statele Unite, Pete Hegseth.
Cel puțin 80 de persoane dintre cele 180 aflate la bord au murit, iar 32 au fost salvate.
Pentru prima dată, și NATO s-a implicat azi în război: Alianța a neutralizat o rachetă balistică iraniană care se îndrepta spre Turcia.
Sub protecția anonimatului, un oficial turc a explicat că ținta rachetei pare să fi fost o bază militară din Cipru, dar că proiectilul a deviat de la curs.
Mai mult, Pete Hegseth a pretins astăzi că Statele Unite l-au lichidat pe comandatul unei unități militare iraniene care ar fi încercat să-l asasineze pe Donald Trump.
Președintele e cel care „a râs la urmă”, a spus demnitarul american, fără să intre în amănunte legate de presupusa operațiune.
Întrebat despre bombardarea, sâmbătă, a unei școli de fete din Iran – un atac soldat cu peste 150 de victime -, Hegseth a spus doar că o investigație asupra celor întâmplate este în curs și a refuzat să explice ce fel de muniție a fost folosită în cursul atacului.
„Așa încep marile dezastre”
Prinsă încă o dată între ciocan și nicovală, Uniunea Europeană pare să se mulțumească deocamdată să condamne în termeni foarte generali violența armată și să-și facă vagi planuri de viitor: Franța ar vrea să-și extindă așa-zisa „umbrelă nucleară”, pentru a proteja și alte state europene în eventualitatea unor atacuri.
Opt țări de pe continent ar fi gata să se implice în proiect. Nu și România, al cărei președinte a luat de curând parte la așa-zisul „Consiliu al Păcii” organizat la Washington de către Donald Trump – la nici două săptămâni după aceea, știm ce a urmat.
Surse de la Cotroceni afirmă însă că Bucureștiul analizează încă propunerea lui Emmanuel Macron de a intra sub umbrela nucleară a Franței.
Excepție notabilă printre demnitarii europeni de rang înalt face (și) în aceste zile premierul socialist al Spaniei.
Pedro Sánchez a insistat că nu va ceda presiunilor comerciale ale lui Donald Trump și a criticat din nou războiul pornit de Statele Unite și de Israel.
„Așa încep marile dezastre ale umanității” a spus el într-un discurs televizat adresat națiunii, după care a adăugat: „Nu poți juca ruleta rusească cu destinul a milioane de oameni”.
Tensiunile dintre Madrid și Washington au sporit din cauză că Sánchez a denunțat loviturile asupra Iranului drept ilegale.
El a interzis avioanelor americane să utilizeze bazele navale și aeriene din sudul Spaniei pentru ofensiva împotriva Teheranului.
Administrația americană nici măcar nu a căutat să obțină un mandat ONU pentru operațiunile lansate sâmbătă, iar comunicarea oficială cu Congresul Statelor Unite a fost minimă.
La Casa Albă, Donald Trump a amenințat că va întrerupe legăturile comerciale cu Madridul.
Chiar și Comisia Europeană a ripostat: instituția spune că e pregătită să intervină pentru a proteja interesele tuturor statelor membre ale Uniunii.
