00:59 Procurorii-șefi, ca și numiți
05:57 Legea privind autoexcluderea, criticată
09:21 Trump online: „MIGA!” (Make Iran Great Again)
11:14 Posibilă crimă de război, anchetată
13:10 Rețineri în Portul Constanța
14:05 Pedofil aproape scăpat
15:07 Hingheri acuzați
Lăsați deoparte investigațiile jurnalistice, dosarele și deciziile foarte problematice din trecutul unor magistrați proaspăt propuși de Ministerul Justiției pentru conducerea marilor parchete.
Nicușor Dan le-a înlăturat pe toate ca pe un bâzâit supărător de muscă: le-a numit „speculații în social media”, în complet dezacord cu o presupusă „analiza amplă” făcută la Cotroceni.
Aflat într-o vizită oficială în Varșovia, președintele a declarat că s-ar fi documentat foarte temeinic despre „vârfurile manageriale” din magistratură, în urma discuțiilor pe care le-a purtat în decembrie cu zeci de procurori și judecători.
Pe atunci, același Nicușor Dan califica drept foarte serioase reclamațiile privind problemele din sistem.
Între timp, câștig de cauză par să fi avut cei care l-au asigurat că totul merge ca pe roate în justiție, nu cei care au denunțat centralizarea excesivă a puterii de decizie și nenumărate abuzuri ale conducerii.
Revenit în țară, președintele a ieșit în această seară în fața Palatului Cotroceni.
El și-a susținut punctul de vedere în fața mai multor protestatari care i-au cerut să nu ia de bune rapoartele și analizele unor instituții pe care le consideră deja „capturate”.
Isprăvile procurorilor
În campania electorală – cînd orice vot în plus chiar contează – Nicușor Dan criticase activitatea Parchetului General din mandatul lui Alex Florența și pe cea a DNA-ului de sub conducerea lui Marius Voineag.
Cei doi sunt propuși acum să avanseze prin retrogradare în posturile de adjuncți la DIICOT, respectiv la Parchetul General.
Mai mult, în fruntea procurorilor anticorupție e propus Viorel Cerbu, adjunctul din prezent al lui Marius Voineag.
Propunerea care a scandalizat societatea civilă, însă, este cea de numire a procuroarei Cristina Chiriac pentru cea mai înaltă funcție din Parchetul General.
Cristina Chiriac a condus DNA Iași, structură cu doar trei dosare de corupție trimise în judecată anul trecut: ele vizau un paznic și doi administratori.
Aceeași procuroare ar fi ținut intenționat la sertar probe din dosarul abuzurilor sexuale comise de fostul episcop ortodox Cornel Onilă, deși unul dintre polițiștii judiciari din subordinea sa o avertizase că ele trebuiau trimise instituțiilor abilitate să le cerceteze.
Ancheta care a dus la condamnarea lui Onilă s-a redeschis abia după dezvăluirile jurnaliștilor de la site-ul Să fie lumină.
În 2023, sub conducerea procuroarei Chiriac, DNA Iași a pus sub supraveghere doi jurnaliști care documentau sub acoperire tranzitul de cereale din Ucraina.
Victor Ilie și Luiza Vasiliu au fost filați și interceptați timp de două luni, chiar și după ce Parchetul se lămurise că nu exista vreun motiv pentru astfel de verificări.
Lungul drum al autoexcluderii
Schimbarea legii privind autoexcluderea persoanelor dependente de jocuri de noroc stârnește noi controverse.
Propuse într-o ordonanță de urgență de către Oficiul pentru Jocuri de Noroc, modificările sunt incomplete, reclamă o asociație care sprijină persoanele dependente.
Deși șeful ONJN susține că proiectul de ordonanță urmărește să clarifice procedura de autoexcludere, el riscă să aibă tocmai efectul contrar.
Ordonanța de Urgență inițiată de Oficiul pentru Jocuri de Noroc a intrat luni în dezbatere publică.
Deși legea prevede cel puțin zece de zile pentru consultare, la nici trei proiectul era pe ordinea de zi a ședinței de Guvern.
Executivul a amânat însă în ultimul moment aprobabarea, iar pe repede înainte a organizat și o dezbatere publică.
Recorder a urmărit evenimentul online de astăzi. A fost reprezentată Asociația „Împreună pentru Dependenți”, dar au lispit reprezentanții industriei jocurilor de noroc și cei ai ONJN.
Un paragraf care a stârnit critici este cel legat de felul în care operatorii online ar urma să aplice autoexcluderea: activiștii reclamă că firmele de profil ar putea să profite de unele „portițe legale”.
ONJN propune ca jucătorii care solicită autoexcluderea să fie blocați doar pe site-ul pentru care au făcut cererea.
În schimb, activiștii susțin că autoexcluderea trebuie să fie aplicată la nivelul întregii licențe acordate de statul român.
Astfel, un jucător autoexclus nu ar mai putea accesa niciun site operat sub aceeași licență.
O altă prevedere aspru critică este propunerea ONJN ca radierea din Registrul Persoanelor Autoexcluse să se facă automat în cazul în care un dependent a cerut autoexcludere temporară pe șase sau douăsprezece luni. Activiștii propun, în schimb, ca radierea să se facă tot printr-o cerere scrisă, la fel ca autoexcluderea.
Trump cere capitularea Iranului
„Capitularea necondiționată”: iată ce a cerut Donald Trump pentru încheierea oricărui tip de acord viitor cu Iranul.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, președintele Statelor Unite a întărit anunțurile potrivit cărora America și Israelul lansează o a doua etapă, și mai intensă, a războiului din republica islamică.
La fel ca în cazul Venezuelei, atacată la începutul acestui an de armata americană, Trump susține că, după desemnarea unor noi lideri pe care să îi considere acceptabili, Iranul ar avea aproape garantat un viitor mai bun.
A și adaptat acronimul MAGA (mișcarea care l-a propulsat la Casa Albă): MIGA ar însemna „Make Iran Great Again” – „Să facem Iranul măreț din nou”.
Până una-alta, armata israeliană anunță că a lansat un nou val de atacuri ale aviației asupra capitalei Teheran.
Locuitorii orașului au povestit la BBC că au trecut prin cea mai grea noapte de la începtul războiului încoace și că Teheranul are deja aspectul unei așezări abandonate.
Explozii puternice s-au auzit și în sudul Beirutului, o zonă considerată o fortăreață a gherilei pro-iraniene Hezbollah.
Sute de mii de oameni au fost evacuați de ieri încoace, în așteptarea unei posibile incursiuni israeliene.
Atacuri ale Iranului au fost preîntâmpinate, peste noapte, în Arabia Saudită și în Bahrein.
Pe acest fundal, prețul țițeiului brut a trecut pe bursele internaționale de pragul de 90 de dolari pe baril, un nivel atins ultima dată în octombrie 2022.
Țările din Golful Persic furnizează o treime din petrolul utilizat la nivel mondial și 17% din cantitatea de gaze naturale.
