VIDEO | Teleormanul sub ape și sub vremuri: „Nu mai avem nicio speranță”

  • Sâmbătă, 10 martie, 2018. O zi însorită și o sală plină în fața căreia Liviu Dragnea rostește aceste cuvinte: „Dacă privim înainte și dacă vom reuși să impunem acest efort de accelerare a economiei și societății, peste 22 ani, în 2040, vom putea vorbi despre o Românie mult diferită față de România de azi. Vom fi a opta economie a Uniunii Europene și lider regional în Europa de Sud Est”. Peste 4.000 de oameni aplaudă frenetic, nederanjați de ridicolul situației în care un lider politic promite, de fapt, o țară normală peste două decenii.

Trei zile mai târziu, peste România începe să plouă și locuitorii din mai multe județe se gândesc cu speranță la digurile din 2040. Deocamdată, prezentul îi găsește cu gospodăriile și casele inundate. La Drăgănești-Vlașca, în Teleormanul pe care Liviu Dragnea l-a condus 12 ani din poziția de președinte al Consiliului Județean, apele au venit de două ori în ultimele săptămâni. Și vin de fiecare dată când plouă mai sănătos sau se topesc zăpezile. Construcția unui dig care să apere localitatea a rămas doar o promisiune neonorată, bună pentru campania electorală. Localnicii par resemnați: „N-avem ce face”.

Ieri, viitura împărțise satul în două, iar localnicii erau plimbați dintr-o parte în alta în remorca unui tractor. Așa își vedeau de viață. Așa plecau și se întorceau de la muncă, așa mergeau la cumpărături, așa ajungeau și la cimitir, la înmormântări. Oamenii recunoșteau că nu mai așteaptă nimic de la teleormănenii lor ajunși în fruntea țării. Nici acum și nici în 2040.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
Materialele Recorder n-ar fi posibile fără susținerea donatorilor. În această perioadă puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către Recorder. Durează mai puțin de un minut.
Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice. Răzvan și Vlad analizează, în acest episod, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la