Testăm suficient? O analiză asupra capacității României de a depista adevărata amploare a COVID-19

La 21 de zile de la depistarea primului pacient infectat cu coronavirus în România, avem 184 de cazuri confirmate, iar toți indicatorii statistici arată că țara noastră reușește să țină în frâu pandemia și să evite o explozie a numărului de îmbolnăviri. Statisticile sunt însă o expresie a capacității de testare a fiecărei țări, iar la acest capitol, România nu mai stă bine: avem deficit de dispozitive medicale și mai ales de personal specializat în prelucrarea și interpretarea datelor. De aici dilema „testăm suficient?“. Suntem cu adevărat în control, sau virusul se răspândește zburând „pe sub radarul“ sistemului medical din România?

Am pornit de la câteva întrebări simple, pe care și le-au pus milioane de români în aceste zile: „cum pot ști dacă am sau nu coronavirus?“, „cum se face testarea?“, „cine este eligibil pentru testare?“. În timp ce autoritățile din România încearcă să țină pacienții cu simptomatologie incertă departe de centrele de testare, Organizația Mondială a Sănătății lansează un apel ferm către toate țările afectate de pandemie: „Testați, testați, testați toate cazurile suspecte!“

Câte tipuri de teste există și cum funcționează fiecare?

Există două tipuri de teste pentru pacienții suspecți de coronavirus:
1. Test pentru diagnosticare moleculară (Real Time PCR). Se recoltează prin exudat faringian și apoi se prelucrează în laborator, cu ajutorul unui aparat special. Testul stabilește dacă virusul COVID-19 este sau nu prezent în organismul pacientului. Obținerea rezultatului durează câteva ore.

Sursa: Wall Street Journal

2. Test rapid, care se face prin recoltarea unei cantități foarte mici de sânge (pot fi câteva picături luate prin înțeparea unui deget). Este ușor de făcut și de interpretat, asemănându-se cu un test de sarcină. Este produs de mai multe companii de dispozitive mediale din Europa și Asia. Acest test nu stabilește prezența virusului în organism, ci prezența anticorpilor, ceea ce îl face să fie mai puțin precis decât testul PCR. Practic, dacă un pacient a fost infectat cu numai câteva zile înainte de testare, organismul nu a început să producă anticorpi, iar testul va ieși negativ, deși pacientul are coronavirus. Aceste teste nu pot avea valoarea unui diagnostic cert, ci pot servi doar ca metodă preliminară de triere, dublată ulterior de un test PCR. Rezultatul unui astfel de test rapid se obține în aproximativ 15 minute. 

Un test rapid, realizat într-o instituție din România. Testul nu are valoare de diagnostic
  • Potrivit Adrianei Pistol, directorul Centrului Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, România a efectuat până în prezent numai teste PCR. Acestea sunt cele contabilizate și recunoscute oficiale de autorități. Până ieri, 16 martie 2020, ora 18.00, fuseseră prelucrate 3.708 astfel de teste.
  • În prezent, testele PCR se pot efectua în șapte centre de boli infecțioase din țară: București – la spitalele Victor Babeș și Matei Balș -, Cluj Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Craiova.

Sursa: Grupul de Comunicare Strategică din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență

Cine și cum ajunge să fie testat în România?

  • Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Boli Infecțioase Matei Balș, ne explică: “Se testează doar persoanele simptomatice, care au link epidemiologic: ori au intrat în contact cu un caz confirmat, ori au venit de peste hotare, dintr-o zonă roșie. Persoanele simptomatice, fără această legătură, nu se testează”. Nu vorbim de o regulă valabilă doar la “Matei Balș”, ci de o procedură clară stabilită de autoritățile statului român printr-o metodologie elaborată de instituțiile sale.
  • Vineri, 13 martie 2020, aceste norme au fost încălcate în favoarea membrilor Parlamentului, cărora li s-au făcut teste PCR deși cei mai mulți dintre ei nu erau eligibili. Testarea în masă a parlamentarilor se vede și în graficul zilnic de mai sus. Cu 624 de analize RT-PCR, vineri 13 martie este ziua în care s-au efectuat cele mai multe teste de la începutul epidemiei și până în prezent.
  • Am întrebat un specialist, pe epidemiologul Molnar Geza, ce faci, totuși, într-o situație în care simptomele îți dau de bănuit. „Dacă cineva are o febră și simptome de infecție respiratorie, esențial e să stea la domiciliu, să ia paracetamol și în afară de asta nu ai ce să faci. Numai dacă apare agravarea infecției respiratorii, respirație grea, senzația de sufocare, atunci trebuie sunat la 112, iar pacientul va fi transportat la un serviciu de boli infecțioase unde se testează și se și tratează”.
  • Ministrul de Interne Marcel Vela (al doilea om în stat odată cu instaurarea stării de urgență) a precizat și el, luni seară, că “dacă aveți simptome specifice, efectuarea unui test pentru coronavirus nu este obligatorie și nici urgentă”. Sfaturile ministrului pentru astfel de situații: nu vă deplasați la medic sau la spital, sunați medicul de familie și solicitați-i sfaturi. Operatorii liniei Tel Verde, pusă la dispoziție de autorități, oferă același sfat celor cu simptome, dar care nu sunt eligibili pentru testare: „luați legătura cu medicul de familie!“.

Medicii de familie: „Suntem pe cont propriu“

Deși pune o responsabilitate foarte mare pe umerii lor, medicii de familie spun că statul nu le oferă și suportul necesar. Sandra Alexiu, preşedinte al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti – Ilfov: “Nu există nicio comunicare oficială. În momentul în care au început să apară informații despre acest virus, am primit mailuri de la DSP în fiecare zi, trei zile la rând. Pe urmă, totul s-a oprit. Am început să ne organizăm între noi, am făcut proceduri, am adunat informaţii din surse valide, dar avem probleme cu materialele de protecție. Nu se găsesc măşti, dezinfectanţi, mănuşi. Umblăm ca disperaţii să căutăm. Statul nu ne-a dat nimic, pentru că s-a concentrat pe spitale. Noi suntem în linia întâi, dar suntem ultimii de care-şi aduc aminte. Nu avem niciun comunicat oficial specific pentru noi, suntem pe cont propriu”.

Face România prea puține teste?

Sursa: World Health Organization
  • În acest moment, strategia României în lupta cu virusul COVID-19 este aceea de a testa un număr limitat de persoane. Iar principala întrebare este dacă o testare mai numeroasă n-ar ajuta autoritățile să controleze mai ușor răspândirea virusului. Răspunsul vine de la Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății: “Avem un mesaj simplu către toate țările: testați, testați, testați! Toate țările trebuie să aibă capacitatea de a testa toate cazurile suspecte, ele nu pot lupta cu această pandemie legate la ochi”.
  • Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Boli Infecțioase Matei Balș: “Nu putem şi nici nu ne propunem să testăm toată populaţia ţării. Unii oameni pot să facă febră din varii motive. Și nici teste nu avem suficiente să-i testăm pe toţi, toţi, toţi. Nu doar noi la Balş, mă refer la întreaga ţară: nu avem nici testele propriu-zise, nici oameni care să lucreze testele. Peste tot în lumea asta sunt nişte condiţii de testare, nu se testează chiar oricine”.

SUFICIENT. Deși spun că vor să crească capacitatea de testare, instituțiile care gestionează criza transmit, în același timp, că numărul de teste efectuate până acum a fost suficient. „Pentru România, deocamdată, numărul de teste este suficient de mare – chiar s-a testat mai mult decât trebuie, ținând cont de numărul de cazuri“, spune Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

INSUFICIENT. Alianța Medicilor, un ONG din care fac parte mai mulți doctori din toată țară, a emis duminică un comunicat în care afirmă că nivelul actual de testare este insuficient pentru a identifica focarele și solicită testarea tuturor persoanelor cu simptome de răceală. Bogdan Tănase, medic la Institutul Oncologic Fundeni și membru în Alianța Medicilor, spune că actualele condiții de testare sunt mult prea restrictive: „Sunt cazuri care au ajuns la noi la spital și nu au putut fi testate, pentru că nu au acceptat cei de la Balș că s-ar încadra sau că ar exista suspiciunea de infecție cu coronavirus. Oameni care au venit cu simptome de insuficiență respiratorie, de exemplu, și la care ni s-a spus că nu există definiție de caz în acea situație, să stăm liniștiți”.

  • Într-o conferință de presă organizată duminică seara, premierul Ludovic Orban a declarat că România și-a propus să realizeze o mărire a capacității de diagnosticare, cumpărând mai multe aparate Real Time PCR, pe care se realizează testele: “Așteptăm la începutul săptămânii viitoare achiziționarea a cel puțin 20 de aparate noi cu câte 1.000 de kituri fiecare”.
  • Achiziționarea de aparate noi nu ar crește, însă, peste noapte capacitatea de diagnosticare. Cătălin Apostolescu, epidemiolog la „Matei Balş“: „Nici nu contează câte aparate avem pentru că, potrivit expresiei, nu avem nemţi la tunuri. Nu oricine laborant sau medic de laborator poate lucra pe aceste aparate. E nevoie de o pregătire specializată. Oamenii aceştia nu sunt în toată România, de unde să vină?“. La Institutul „Matei Balş“, cel mai mare spital de boli infecţioase din Capitală, doar 5 medici procesează, în acest moment, teste pentru COVID-19.
  • Luni, Ministerul Sănătății a anunțat că a încheiat un protocol cu Autoritatea Națională Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru a prelua 23 de aparate PCR folosite până acum pentru depistarea pestei porcine africane. „Vor putea fi folosite efectiv din momentul în care avem kituri și personalul medical uman participă la protocolul de diagnostic. Vă dau mai multe detalii cei de la Guvern”, ne-a spus șeful ANSVSA, Robert Chioveanu, refuzând alte întrebări pe această temă. Contactați de Recorder, oficialii Grupului de Comunicare Strategică au transmis că aparatele au fost relocate la spitale din provincie și că în prezent are loc instructajul persoanelor care le vor opera. „E în curs, nu putem spune exact în cât timp vor putea fi folosite efectiv.”
  • Ministerul Sănătății a comunicat luni că, momentan, deține la nivel național 1.524 de teste pentru diagnosticare moleculară (RT-PCR). La ritmul de testare din ultimele zile, acestea vor fi epuizate până la finalul săptămânii. În același comunicat remis ieri, Ministerul Sănătății mai informează că a cumpărat încă 10.000 de teste RT-PCR care urmează să fie distribuite săptămâna aceasta către unitățile sanitare.


    Au contribuit: Andrei Udișteanu, Laurențiu Ungureanu, Anca Simina, Mihai Voinea, Andreea Pocotilă și Cristian Delcea

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.