00:57 Spațiul Schengen: aderare deplină la 1 ianuarie
03:30 Ce urmează după aderare?
06:49 Klaus Iohannis, business as usual
08:38 Cum va arăta viitorul Guvern?
09:49 Eurodeputați cu dare de mână: România, în top
11:29 Dosarul disidentului Ursu, posibilă rejudecare
14:10 Rebelii sirieni închid pușcăriile lui Assad
15:40 Spitalul Colentina reia internările
16:21 Doi foști miniștri cu probleme în instanță
17:31 Kylian Mbappé, cercetare oprită
La 17 ani de când au aderat la Uniunea Europeană, România și Bulgaria au fost acceptate și în spațiul de liberă circulație Schengen.
Decizia luată astăzi de miniștrii justiției și de interne din statele membre intră în vigoare la 1 ianuarie.
Ea înseamnă, de exemplu, că un șofer care vrea să ajungă în Franța, Spania sau în Norvegia poate să facă întreaga călătorie fără să abă nevoie de pașaport.
Cu alte cuvinte, 25.000.000 de oameni devin cetățeni europeni cu drepturi depline.
Controalele de la graniță au fost ridicate, în cazul spațiului aerian și al celui maritim, încă din martie, dar Austria a renunțat abia luna trecută la obiecțiile sale în ceea ce privește verificările de la frontierele terestre.
Pentru șoferii de TIR, bătăile birocratice de cap nu încetează imediat: vameșii maghiari, de exemplu, vor continua să verifice fiecare vehicul de acest fel pentru cel puțin încă o jumătate de an la Nădlac, cel mai mare punct de trecere de la frontiera cu România.
Iar controale „temporare” au fost reinstituite pe întreg continentul, de teama ca imigrația ilegală să nu sporească.
Spațiul de liberă circulație Schengen include acum majoritatea statelor Uniunii Europene, dar și țări din afara ei, precum Norvegia și Elveția.
Eurodeputați cu dare de mână: România, în top
Plasată mai mereu în coada clasamentului european al veniturilor populației, România ocupă însă prima poziție când vine vorba de câștigurile suplimentare ale europarlamentarilor. Așa arată o analiză a asociației Transparency International, făcută în baza declarațiilor de avere și de interese ale acestora.
Organizația avertizează asupra pericolului ca interesele private ale lor să influențeze politicile comune.
Alături de România, în clasament se mai află Germania și Franța. 14 eurodeputați – dintre care trei sunt români – câștigă mai mult din activitățile secundare decât din salariu (un salariu de aproape 100.000 de euro pe an, plus diurnele și alte facilități).
Zece dintre cei 32 de eurodeputați români au declarat un venit anual suplimentar. Cu totul, e vorba de peste un milion de euro. O sumă asemănătoare e trecută în dreptul Germaniei, dar pentru 36 de demnitari.
Cel mai mare venit secundar din Parlamentul European a fost declarat de Gheorghe Piperea, ales pe listele AUR. Avocatul a declarat un câștig anual de 657.000 de euro.
Piperea conduce și o organizație pentru protecția consumatorilor, iar în Parlament face parte din comisia pentru piața internă și pentru protecția consumatorilor.
Ceilalți eurodeputați români cu venituri secundare sunt liberalii Daniel Buda, Virgil Popescu și Gheorghe Falcă, socialiștii Adrian Benea, Ștefan Mușoiu, Gheorghe Cârciu și Victor Negrescu și Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia, aleși pe listele AUR.
Dosarul disidentului Ursu, posibilă rejudecare
Instanța supremă a hotărât rejudecarea cererii prin care Parchetul General propune ca achitarea torționarilor disidentului anticomunist Gheorghe Ursu să fie revizuită.
Procesul s-ar putea rejudeca pe fond, în situația în care Curtea de Apel București va dispune acest lucru.
Vara trecută, foștii ofiţeri de Securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitați: ei îl torturaseră pe Gheorghe Ursu în toamna lui 1985. Bărbatul a murit în detenție, la data de 17 noiembrie a acelui an.
Un inginer constructor care avertizase că Nicolae Ceaușescu a oprit consolidarea clădirilor avariate de cutremurul din 1977, Gheorghe Ursu a a fost cercetat de Securitate pentru că a trimis scrisori către Radio „Europa Liberă” și din cauză că ținuse un jurnal despre starea de lucruri din România ceaușismului târziu.
Sentința dată de Înalta Curte în iulie 2023 a șocat opinia publică.
Judecătorii afirmau, între altele, că Gheorghe Ursu nu ar fi fost un opozant al regimului, dar și că în anii optzeci represiunea Securității nu ar mai fi avut un caracter sistematic: ea nu s-ar mai fi aflat „în relație de adversitate” cu poporul.
Rebelii din Siria închid pușcăriile lui Assad
Rebelii islamiști din Siria care l-au îndepărtat de la putere pe președintele Bashar al Assad anunță că vor opri activitatea închisorilor în care fostul regim i-a aruncat pe opozanți și pe disidenți.
Forțele de securitate vor fi desființate, iar cei vinovați de torturarea și uciderea deținuților vor fi trimiși în instanță, a declarat liderul rebelilor agenției de știri Reuters.
O asociație neguvernamentală cu sediul la Londra afirmă că circa 60.000 de persoane au fost supuse unor încălcări sistematice ale drepturilor fundamentale. Una dintre cele mai cumplite închisori, aflată în capitala Damasc, e mai cunoscută drept „Abatorul de oameni”.
O altă organizație civică spune că închisoarea respectivă a devenit „un lagăr de exterminare” după 2011, când a început războiul civil din Siria.
Mii de prizonieri au fost eliberați de acolo duminică, după ce Bashar al Assad a fugit la Moscova.
