00:44 Noul Parlament promite senzații tari
02:55 PSD și PNL: încordarea persistă
06:25 Extremiștii și sfiala Parchetului
07:55 Atac puternic asupra Kievului
09:22 Pensiile speciale amenință PNRR-ul
10:24 Procesul lui Dumitru Buzatu poate începe
11:18 SUA: 270.000 de imigranți, expulzați
Cu Diana Șoșoacă la braț cu un influencer și cu George Becali ca vârfuri de lance, noua falangă extremistă din Parlament promite cel puțin senzații tari de tip OTV.
Senatul și Camera Deputaților s-au reunit astăzi: AUR, SOS și POT au 162 de mandate. Tot atâtea strâng, împreună, PNL, USR și UDMR.
Surse din cadrul SOS afirmă că Diana Șoșoacă nu va renunța însă la mandatul de eurodeputată obținut în primăvară, deși a câștigat la 1 decembrie un loc în Senat.
Cotidianul Libertatea observă că Anamaria Gavrilă, președinta POT, nu i-a lăsat pe demnitarii formațiunii sale să le vorbească reporterilor. Foarte tăcută a fost în prima zi și Ariadna Cîrligeanu – aleasă deputată de Botoșani, ea încercase acum un an să intre în Parlament cu mai multe gloanțe folosite.
Miron Manega (pe numele din buletin Dumitru Manea) le-a împărțit ziare jurnaliștilor. El e redactor al unei publicații botezate Certitudinea, din a cărei conducere fictivă face parte Nae Ionescu, unul dintre ideologii legionarilor din interbelic.
Iar George Becali, mai scrie Libertatea, a început prin a anunța că nu va negocia vreodată cu femei, după care le-a luat apărarea lui Călin Georgescu și mercenarului Horațiu Potra.
AUR, în fine, a și organizat un prim protest în plen: parlamentarii săi contestă anularea primului tur al prezidențialelor, câștigat de Călin Georgescu.
Parchetul cere legi mai aspre
După o primă parte a mandatului foarte discretă când vine vorba de combaterea ideologiilor extremiste, procurorul general constată că problema s-a agravat. Alex Florența cere legi mai aspre privind incriminarea persoanelor care promovează organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Parchetul propune ca incriminarea penală să se poată produce indiferent dacă persoana cercetată a mai fost condamnată sau nu. Instituția sugerează și majorarea limitelor de pedeapsă din prezent: în teorie, promovarea ideologiei fasciste poate atrage acum până la cinci ani de închisoare.
Între 2018 și 2022, media sesizărilor privind extremismul primite de Parchetul General a fost de 21 pe an.
Site-ul G4 Media scria, de asemenea, că sub conducerea lui Alex Florența instituția nu a trimis nicio persoană în judecată pentru legionarism sau pentru apologia criminalilor de război. Între timp, extremismul exploda în România, inclusiv de la tribuna Parlamentului.
Pensiile speciale amenință PNRR-ul
Decizia prin care Curtea Constituțională a invalidat supraimpozitarea pensiilor speciale pune în pericol Programul Național de Redresare.
Plata sumelor din cea de-a treia cerere depusă de România se lovește de un nou blocaj: reforma pensiilor speciale e unul dintre jaloanele din cererea respectivă. Demersurile erau oricum blocate, din cauză că Parlamentul a adoptat indexarea pensiilor militare.
Plata sumelor din PNRR – circa 2.000.000.000 de euro – e așteptată luna aceasta, dar site-ul economedia.ro invocă surse care spun că Bucureștiul nu va primi niciun ban în acest an. Numai indexarea pensiilor militare majorează cheltuielile statului cu aproape 7.000.000.000 de lei în fiecare an.
Curtea Constituțională va lua o decizie în privința acestei măsuri în februarie.
Ieri, Curtea a anulat supraimpozitarea pensiilor speciale – Codul Fiscal introducea praguri de taxare progresivă de până la 20% pentru acele venituri care nu se bazează doar pe contributivitate.
Procesul lui Dumitru Buzatu poate începe
Curtea de Apel Iaşi a decis că procesul lui Dumitru Buzatu, fost președinte al Consiliului Județean Vaslui, poate să înceapă. În acelaşi dosar va fi judecat şi Radu Judele, un expert care a întocmit referatul privind modernizarea unui drum din județ.
Buzatu a fost prins în flagrant-delict anul trecut: aflat pe atunci în funcție, el a încasat mai bine de 1.000.000 de lei mită pentru a favoriza o firmă să obţină un contract. Banii au fost găsiţi de anchetatori în portbagajul maşinii acestuia, după ce Buzatu i-ar fi primit într-un restaurant.
În octombrie, însă, Curtea de Apel din Iași a stabilit că rechizitoriul DNA în acest caz a fost întocmit nelegal.
Instanța a eliminat toate înregistrările făcute în cursul anchetei de către omul de afaceri Emil Savin și de un angajat al acestuia, precum și declarația unei martore.
Dosarul DNA depinde acum, în mare măsură, de flagrant-delictul de anul trecut.
