01:06 Graba strică treaba: reformă trântită la CCR
05:03 Investigație Recorder: primarul „Pericol public”
08:04 Explozia din Rahova: cine e de vină?
14:38 Statul tace, femeile mor
16:26 Trump, „sătul” de războiul din Ucraina
17:59 Hackerul din închisoare: cine l-a ajutat?
18:50 Amazon, pană majoră
19:38 Muzeul Luvru, ziua de după jaf
Curtea Constituțională a dat dreptate instanței supreme în ceea ce privește legea privind pensiile magistraților: instituția a acceptat plângerea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție la începutul lunii trecute.
Proiectul promovat de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii propune creșterea – în etape – a vârstei de pensionare, pînă la 65 de ani.
De asemenea, cuantumul pensiei ar fi plafonat la 70% din ultimul salariu net, o deosebire clară față de regulile care permit ca pensiile judecătorilor și procurorilor să depășească adesea veniturile din activitate.
Potrivit unui comunicat publicat în această seară, decizia CCR s-a luat din motive care nu țin de fondul legii, ci de pașii procedurali.
Cabinetul s-a grăbit să își angajeze răspunderea în Parlament înainte de-a fi primit avizul din partea Consiliului Magistraturii.
Pe de altă parte, însă, Curtea spune că Guvernul nu a încălcat legea fundamentală când a ales să promoveze proiectul prin asumare și că legiuitorul e liber să decidă de câte ori poate modifica regulile privind pensiile de serviciu.
„Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive ale legilor”, spune CCR.
Ce urmează?
Mai mulți lideri ai partidelor de la putere, dar și un consilier prezidențial (Ludovic Orban), consideră că premierul Bolojan nu ar avea motive să își dea demisia.
Reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate, afirmă președintele Nicușor Dan.
Potrivit lui, un nou text de lege va fi întocmit în curând, în funcție de conținutul deciziei de azi.
Și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, e de părere că legea trebuie refăcută, dar în colaborare cu asociațiile profesionale ale magistraților.
În mod așteptat, PNL anunță că îl sprijină în continuare pe premier, USR susține că nu renunță la desființarea privilegiilor, iar AUR – prin vocea liderului George Simion – cere demisia premierului Ilie Bolojan.
Dintre cei nouă membri ai Curții Constituționale, patru au fost propuși de PSD, doi de către Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de către președintele Nicușor Dan.
Surse citate de site-ul HotNews spun că cei cinci care au votat în favoarea plângerii depuse de instanța supremă sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Anchetă Recorder: „Primarul <<Pericol Public>>”
Mai multe blocuri și șosele din cel mai populat sector al Bucureștiului sunt așezate pe un butoi de pulbere.
O investigație Recorder dezvăluie cum, din ordinul primarului Robert Negoiță, s-au construit ilegal – fără avize și aprobări – 11 drumuri.
Șoselele se află lângă sau chiar trec peste magistralele de gaz care alimentează capitala.
Sub protecția anonimatului, o sursă din Primăria Sectorului 3 dezvăluie că primarul a ignorat cu bună știință avertismentele specialiștilor: o catastrofă precum cea de vineri din cartierul Rahova, unde o explozie dintr-un bloc a făcut trei victime și 20 de răniți, s-ar putea produce oricând.
Recorder a scris recent și despre cum Robert Negoiță a sfidat legile construind un drum din bani publici pe terenul unde fratele său ridică un ansamblu imobiliar.
Explozia din Rahova: cine e de vină?
Tot mai multe necunoscute în ancheta asupra exploziei de vineri dintr-un bloc de pe Calea Rahovei din București.
Locatarii au reclamat mai multor autorități o scurgere de gaze, însă reparațiile s-au tot amânat, până când două etaje au sărit în aer.
Compania Distrigaz a anunțat imediat după explozie că angajații săi opriseră gazele și că au pus un sigiliu.
Acesta a fost găsit rupt imediat după catastrofă.
Intervenția ar fi aparținut angajaților unei firme recomandate de Distrigaz, care se ocupă de verificarea instalațiilor înainte de repornirea gazului.
Inițial, ea a negat că ar avea un contract cu asociația de locatari și a susținut că un angajat ar fi făcut „doar o constatare”.
Un astfel de acord există, însă.
În plus, firma respectivă ar fi fost inactivă fiscal încă din luna august, conform ANAF, așa că orice activitate ulterioară era ilegală.
Avertismentul ignorat
Nu este, însă, singura necunoscută în legătură cu cele întâmplate înaintea exploziei de vineri.
Natalia Zgabei locuiește de 17 ani în blocul din Calea Rahovei, chiar lângă apartamentul în care se presupune că s-a produs explozia.
Cu întârziere, pe rețelele sociale s-a răspândit rapid o postare a femeii, în care ea se plângea că nimeni nu a reușit să rezolve problema scurgerii periculoase de gaze.
Femeia susține, într-un interviu pentru Știrile Zilei, că gazul nu ar fi fost, de fapt, niciodată oprit complet.
În ciuda mirosului puteric și a faptului că alarma de la centrala vecinei s-a auzit toată noaptea, nimeni nu a luat vreo măsură până a doua zi, când oamenii au sunat din nou la Distrigaz.
A fost însă prea târziu.
În blocul de pe Calea Rahovei locuiau circa 400 de persoane.
Primarul interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a spus că demolarea imobilului nu e luată în considerare – clădirea ar urma să fie „pusă în siguranță”.
Peste 100 dintre persoanele afectate de explozie au fost cazate în hoteluri.
Relocarea celor din scările neafectate ar urma să înceapă în scurt timp.
