00:56 Un deceniu de traumă colectivă
11:10 Chitara ca sprijin
13:33 Acuzații oficiale în dosarul „Rahova”
14:47 Trump: retragerea soldaților SUA „nu e mare lucru”
16:26 Horațiu Potra s-ar putea preda
17:42 Reorganizare în spitale
18:32 Oana Gheorghiu, în Guvern
19:17 Firme românești interesate de Lukoil
Un miting și un marș devenite de ceva vreme niște obișnuințe marchează astăzi trecerea unui deceniu de la catastrofa Colectiv.
Un incendiu izbucnit pe 30 octombrie 2015 într-un club din București a dus la moartea a 65 de oameni veniți la un concert al trupei „Goodbye to Gravity”: cele mai multe dintre victime și-au pierdut viețile după ce ajunseseră la spital, din cauza infecțiilor nosocomiale.
În cei zece ani care s-au scurs de atunci, alte incendii au izbucnit în spitalul județean Neamț și la Institutul bucureștean Matei Balș, în vremea pandemiei.
Nici măcar acum, însă, România nu are un centru specializat în tratarea arsurilor grave, iar infecțiile intrasitalicești continuă să facă victime.
În continuare, de asemenea, doar un club din cinci dintre cele din centrul capitalei este sigur în cazul producerii unui incendiu.
Cotidianul Libertatea dezvăluia de curând că legea e într-atît de permisivă, încât un club precum Colectiv măcar nici n-ar mai avea nevoie de autorizație de securitate la incendiu pentru a funcționa.
În căutarea dreptății
Cât despre răniți și despre familiile victimelor, dreptatea a venit cu picătura.
Cei trei patroni ai clubului au fost condamnați la pedepse între șase și unsprezece ani de închisoare.
Cristian Popescu Piedone, primarul de sector de la acea vreme (și cel care a semnat autorizația de funcționare pentru Colectiv), a primit patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, dar a stat doar un an după gratii.
Statul român trebuie să-i plătească acum despăgubiri de peste 100.000 de euro.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, este în funcție.
Nicolae Bănicioiu, ministrul „Avem de toate!” al sănătății de la acea vreme, tocmai ce-a scăpat de o condamnare pentru corupție, iar Victor Ponta, fost premier, e deputat și a candidat anul trecut la Președinție.
În 2019, au ieșit la iveală și noi imagini care surprind modul dezastruos în care pompierii au intervenit la incendiul de la Colectiv.
Deși există un dosar penal la Parchetul Militar, stadiul anchetei e încă o necunoscută.
Dosarul în care sunt cercetate infecțiile intraspitalicești a fost clasat și redeschis de două ori, ultima dată în luna martie a acestui an, după ce câteva victime și părinți ai celor care au murit atunci au mai găsit puterea să conteste decizia.
Durerea unui părinte
Alexandru Hogea, de exemplu, avea 19 ani și era proaspăt student.
A mers la concert și a reușit să iasă din club după izbucnirea incendiului.
Suferise arsuri pe o treime din corp: nu rănile l-au ucis, însă, ci infecțiile din spital.
Mutat, după insistențele familiei, în Austria, tânărul a murit pe 22 noiembrie într-un spital din Viena.
Zece ani mai târziu, tatăl său, Narcis Hogea, i-a spus Annei Constantin, în ediția de astăzi a Știrilor Zilei, că se confruntă zilnic nu numai cu durerea pierderii copilului, ci și cu gândul că Alexandru a murit degeaba.
Acuzații oficiale
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a formulat primele acuzații oficiale în dosarul exploziei dintr-un bloc din cartierul Rahova.
Trei oameni, inclusiv o femeie însărcinată, au murit în accidentul de acum aproape două săptămâni, iar douăzeci de persoane au fost rănite.
Un angajat al companiei Distrigaz și doi de la o firmă care a verificat instalațiile după ce gazul fusese oprit sunt bănuiți de distrugere din culpă.
Nimeni nu ar fi identificat corect scurgerea de gaze și nici n-ar fi luat măsuri în consecință.
Procurorii susțin că distribuitorul fusese chemat de patru ori în intervalul a două zile la imobilul care în cele din urmă s-a prăbușit parțial.
Cu toate acestea, nu a pus în siguranță rețeaua de distribuție și nici nu răspuns plângerilor repetate ale locatarilor.
Parchetul mai cere ca activitatea firmei care a verificat instalațiile să fie suspendată vreme de două luni.
În urma unor percheziții făcute ieri, de la sediul Distrigaz au fost ridicate mai multe documente și unități de stocare.
Într-un comunicat de presă, compania firmă că își va asuma „întreaga responsabilitate”, dacă se dovedește că acuzațiile au temei.
„Nu e mare lucru”
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat în foarte puține cuvinte intenția oficializată a Statelor Unite de a retrage circa 800 de soldați americani din trupele trimise în România.
O înregistrare audio făcută la bordul avionului prezidențial surprinde un reporter care îl întreabă pe Trump despre raționamentul din spatele acestui gest.
„Aș putea să vă răspund, dar nu e ceva semnificativ. Nu e mare lucru”, a spus el.
Anterior, șefii comisiilor de apărare din Senat și din Camera Reprezentanților din Statele Unite s-au declarat îngrijorați de procedura lansată de Pentagon, pe motiv că ea pare necoordonată și chiar contrară strategiei aplicate în regiune de administrația Trump.
Ambii congressmeni – Roger Wicker și Mike Rogers – sunt membri ai Partidului Republican.
Ei menționează că România a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura destinată acestora.
Demnitarii americani adaugă că decizia anunțată ieri transmite un semnal greșit Moscovei, în condițiile în care Vladimir Putin refuză încă o încetare a focului în Ucraina.
Potrivit ministerului apărării din România, jumătate dintre cei aproximativ 2.000 de soldați americani aflați acum în țară vor mai rămâne în bazele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Potra s-ar putea preda
Dacă mercenarul Horațiu Potra chiar are de gând să se predea, e evident că va fi adus mai repede în România din Emiratele Arabe Unite.
Ministrul justiției, Radu Marinescu, a spus că instituțiile nu erau oficial la curent cu presupusa intenție a acestuia de a reveni „voluntar” în țară.
Horațiu Potra a fost pus sub acuzare pentru tentativă de lovitură de stat în dosarul în care e judecat și Călin Georgescu.
Faptele care li se impută s-au petrecut la scurt timp după anularea prezidențialelor de anul trecut: alături de alte douăzeci de persoane, ei ar fi pus la cale o serie de acțiuni violente care să destabilizeze instituțiile statului.
Potra a fost arestat spre sfârșitul lunii trecute pe aeroportul din Dubai.
Se pregătea să zboare la Moscova în compania fiului său, Dorian, și a unui nepot.
Avocații lui susțin că mercenarul ar vrea să se întoarcă în România pentru a se supune procedurilor judiciare pornite în cazul său.
Cotidianul britanic The Guardian scria ieri că doi apropiați ai Kremlinului ar încerca, pe ultima sută de metri, să împiedice extrădarea în România a lui Horațiu Potra.
