01:07 Secretomanie prelungită
04:10 Numiri-cheie în negociere
05:58 Justiția la „referendum”
08:13 SUA capturează petroliere rusești
09:37 Groenlanda, la rând după Venezuela?
11:13 Taxe calculate greșit
11:57 Trafic înghețat
12:34 Cel mai valoros din lume
Nins și zgribulit, în așteptarea permisiunii ca avionul militar cu care ajunsese la Paris să decoleze înapoi spre casă, Nicușor Dan a-mprumutat din mers unul dintre obiceiurile predecesorului său: discutăm despre câte-n lună și în stele, dar niciodată despre detaliile ajutorului oferit Ucrainei.
Președintele a luat parte în capitala Franței la reuniunea așa-zisei Coaliții a Voluntarilor: aliații țării vecine au schițat garanțiile de securitate pe care le-ar putea oferi Kievului în cazul unui armistițiu.
Franța și Marea Britanie sînt dispuse să trimită mii de soldați, dacă e cazul – o limită pe care România se ferește în continuare să o treacă.
Totuși, în condițiile în care ajutorul acordat Ucrainei a fost și rămâne calul de bătaie preferat al extremiștilor români, liderii de la vârf se încăpățînează să acționeze după principiul „Crede și nu cerceta”.
Parlamentul va avea ultimul cuvânt în privința angajamentelor României, a spus Nicușor Dan, dar ce presupun ele nu vom afla prea curând.
Lipsa unor explicații clare (mai ales în ceea ce privește finanțarea operațiunilor de ajutorare a Ucrainei) a dat aripi celor mai extravagante teorii ale conspirației, răspândite cu predilecție pe rețelele sociale.
Iar Cotroceniul pare să creadă că acest fenomen ar putea fi ținut sub control grație unui comitet: site-ul G4 Media scrie că Nicușor Dan ar urma să înființeze un departament special pentru combaterea dezinformării în cadrul Administrației Prezidențiale.
Nu e clar la dacă departamentul va fi condus de un nou consilier sau de către unul dintre colaboratorii din prezent ai lui Nicușor Dan.
În decembrie 2024, Comisia Europeană a lansat o investigație asupra rețelei TikTok, în încercarea de a limpezi rolul jucat de aceasta în promovarea fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu.
Un an mai târziu, Comisia nu comunicase public nici o sancțiune la adresa TikTok.
Numiri-cheie în negociere
În altă ordine de idei, președintele a confirmat că negociază cu partidele de la putere nominalizările pentru procurorii-șefi ai marilor parchete și pentru șefii serviciilor secrete.
Influența PSD, partidul cu cei mai mulți parlamentari și care îl susține pe ministrul justiției, e de așteptat să se dovedească, din nou, crucială.
Nicușor Dan și-ar dori, spun surse politice, să facă numirile de la SRI și de la Direcția Anticorupție.
De mai bine de doi ani și jumătate, Serviciul Român de Informații nu mai are un director civil, iar după eșecul pe linie al instituțiilor de forță la alegerile din 2024, niciunul dintre comandanții serviciilor secrete nu a demisionat și nici nu a fost dat afară.
Nicușor Dan a dat de înțeles că nu ar mai lua în considerare posibilitatea de a-l propune pentru conducerea SRI pe Gabriel Zbârcea, un avocat care se recomandă drept „naționalist și suveranist”, dar care – în ciuda acestui fapt – conduce o firmă care a asistat compania canadiană Gabriel Resources în procesul „Roșia Montană”.
Petroliere capturate
N-a trecut nici o săptămână de cînd Statele Unite au dat ceea ce profesoara de științe politice Caterina Preda numea la Știrile Zilei „o lovitură de stat” în Venezuela, că marina militară americană a și preluat controlul asupra unui petrolier rusesc care naviga în zona Atlanticului de Nord.
Vasul era urmărit de mai multe zile, în cadrul blocadei impuse de Statele Unite petrolierelor care au legături cu Venezuela.
Botezată „Marinera”, ambarcațiunea se afla sub sancțiunile americane din 2024 încoace, pentru presupuse legături cu Iranul și cu gruparea libaneză Hezbollah.
Datele de monitorizare a traficului maritim arată că nava a fost localizată în această dimineață în zona economică exclusivă a Islandei.
Tot astăzi, marina americană a capturat un al doilea astfel de vas, în cadrul unei operațiuni separate în Caraibe.
Cu doar câteva ore înainte, Rusia ar fi trimis o navă militară pentru a proteja cel de-al doilea petrolier.
Agențiile internaționale de presă scriu că administrația Trump ar fi somat-o pe președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, să rupă legăturile cu China, Cuba, Rusia și cu Iranul.
Statele Unite urmăresc să fie singurul partener al republicii latino-americane în industria petrolieră și să fie favorizate la cumpărarea țițeiului brut.
Groenlanda la rând?
Franța anunță că lucrează cu „aliații” pentru un plan comun de contracarare a amenințărilor americane la adresa Groenlandei.
Teritoriu autonom al Danemarcei, insula e râvnită de multă vreme de administrația Trump, iar președintele Statelor Unite a recunoscut aseară că ia în calcul inclusiv o preluare a ei prin forță.
O amenințare care-ar fi părut o glumă proastă cu doar câteva zile în urmă a stîrnit însă îngrijorări profunde după atacul american asupra Venezuelei, încheiat cu capturarea președintelui Maduro.
Guvernele Danemarcei și Groenlandei au cerut deja o întâlnire cu secretarul de stat american, Marco Rubio.
Oficialitățile din teritoriul autonom au spus de nenumărate ori că nu vor să facă parte din Statele Unite, o poziție sprijinită de majoritatea populației.
Cea mai mare insulă din lume are circa 57.000 de locuitori.
Groenlanda nu este membră independentă a NATO, ci e acoperită de calitatea Danemarcei de membră a Alianței Nord-Atlantice.
Insula este situată strategic între Europa și America de Nord – o poziție crucială pentru sistemul american de apărare antirachetă de zeci de ani.
Bogățiile sale minerale sunt, de asemenea, vânate de Statele Unite, care caută să-și reducă dependența de importurile din China.
În această după-amiază, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că ar urma să se întâlnească săptămîna viitoare cu oficialitățile din Danemarca.
