00:52 Cu justiția-n băț la Bruxelles
03:59 Cercetat în libertate
06:18 Avocată PNL arestată
07:38 Lukoil trece la americani
09:09 Decenii de exterminare
10:26 Ciucu, învins în CGMB
11:12 Încăierare de AUR
12:10 Flic-flac cu medalia de bronz
Documentarul Recorder „Justiție capturată” și-a găsit public chiar și la Bruxelles: o subcomisie a Parlamentului European i-a convocat la discuții, între alții, pe președinta instanței supreme, Lia Savonea, și pe ministrul justiției (proaspăt acuzat de plagiat), Radu Marinescu.
La discuții, organizate cu ușile închise, a luat parte și jurnalista Recorder Andreea Pocotilă.
Documentarul realizat de Andreea Pocotilă și Mihai Voinea surprinde concentrarea excesivă a puterii de decizie la vârful sistemului judiciar, presiunile la care sunt supuși magistrații „neconformi” și practicile care au permis amânarea unor mari dosare de corupție până când faptele s-au prescris.
Până acum, replicile primite de la vârful sistemului judiciar duc lipsă de dovezi, dar nu de autovictimizare și de eschive: Lia Savonea a reclamat o presupusă „campanie de delegitimare a unor lideri ai justiției”, iar președinta Curții de Apel București și șeful DNA, Liana Arsenie și Marius Voineag, au ales calea manipulărilor în rafală.
Dezbaterea de azi din Bruxelles a fost convocată de una dintre cele mai importante comisii ale Parlamentului European – cea pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne.
Comisia Europeană, la rândul său, a lansat anul acesta o serie de consultări în vederea așteptatului său raport privind evoluția statului de drept în țările membre.
Mai multe organizații neguvernamentale din România (precum Funky Citizens și Declic) vor să ceară Parlamentului Europeansă monitorizeze îndeaproape procesul legislativ și să se asigure că reformele chiar sunt puse în aplicare.
Cercetat în libertate
Acuzat de viol și agresiune sexuală și audiat ieri vreme de opt ore, doctorul Cristian Andrei va fi cercetat în libertate.
Este bănuit de mai multe fapte penale, iar cea mai tânără dintre victimele sale avea – la data comiterii lor – doar paisprezece ani.
Site-ul PressOne a publicat astăzi noi mărturii despre tacticile la care a recurs pretinsul psihoterapeut (deși s-a recomandat drept psiholog între 2004 și 2025, el nu avea atestatul de liberă practică).
Șapte femei cu identități protejate au povestit despre experiențele traumatizante prin care au trecut în cabinetul lui Cristian Andrei.
Cincisprezece persoane îl acuză în momentul de față pe Cristian Andrei de abuzuri comise de-a lungul unui sfert de secol, ceea ce înseamnă (între altele) că multe dintre fapte s-au prescris.
Potrivit Poliției, el ar fi violat o femeie după ce a hărțuit-o constant, pe parcursul mai multor ședințe, între octombrie 2019 și martie 2020.
Alte două femei ar fi fost agresate sexual în ianuarie și în noiembrie 2024.
Pe una dintre victime ar fi sărutat-o forțat, sub pretextul unui joc psihologic. Cealaltă era o studentă pe care-o avea sub îndrumare.
Decenii de exterminare
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a depus un denunț penal într-un dosar legat de moartea a aproape 500 de copii (în perioada 1970–1997) și a aproape patruzeci de tineri care trecuseră de 18 ani.
Ei fuseseră internați într-un cămin-spital din Moreni-Ţuicani, în județul Dâmbovița.
Cei mai mulți au murit prin înfometare și din cauza pneumoniei.
Centrul funcționase inițial ca spital, dar a fost transformat într-un cămin pentru cei pe care autoritățile ceaușiste îi considerau „deficienți nerecuperabili”.
Potrivit Institutului, el a funcționat, de fapt, ca un loc de exterminare a copiilor, cu rate de mortalitate care au depășit frecvent 70% din internări, în special între 1985 și 1989.
După cum spuneam, însă, activitatea a continuat până în a doua parte a anilor ’90.
Aproape 60% dintre copiii trimiși în centru au murit. Ceilalți au rămas cu sechele fizice şi psihice pe viață.
Institutul afirmă că a identificat persoanele responsabile pentru aceste fapte și că a depus dosarul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Lukoil trece la americani
Compania petrolieră rusă Lukoil, supusă sancţiunilor americane, a acceptat să vândă majoritatea activelor sale din străinătate unei firme din Statele Unite: evaluate la 22 de miliarde de dolari, ele ar urma să ajungă în proprietatea Grupului Carlyle, atâta timp cît administrația Trump aprobă tranzacția.
Dacă va fi finalizată, vânzarea va pune capăt expansiunii Lukoil, cea mai expusă companie rusă pe pieţele energetice internaţionale.
Companiile Lukoil şi Rosneft (cel mai mare producător de petrol din Rusia) au fost sancţionate în octombrie anul trecut pentru ceea ce Washingtonul numește „progresul lent al negocierilor de pace dintre Rusia şi Ucraina”.
Grupul Carlyle e unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume.
Cea mai importantă investiție a sa în România este proiectul de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră: producția a început acolo în 2022.
Cele mai importante active ale Lukoil din țară sînt rafinăria Petrotel și o rețea de peste 300 de stații de distribuție a carburanților.
Petrotel Ploiești este de vânzare de aproape zece ani, dar, din cauza instalațiilor învechite, nu s-au găsit doritori.
Compania care operează rafinăria nu și-a depus nici până acum situaţiile financiare pe 2024.
Cea care administrează rețeaua de benzinării a avut pierderi de aproape 150.000.000 de lei.
