00:57 Europa președintelui nu e „o icoană”
05:17 Viitoarea majoritate, „fără experimente”
06:39 Marea Britanie: revoltă laburistă
08:31 Firme de bani gata de la stat
09:28 Tot mai puțini
10:13 Spania: scandal de miliarde
N-a fost din supărare, a fost din dragoste: președintele Nicușor Dan încearcă să explice criticile pe care le-a formulat sâmbătă, chiar de Ziua Europei, la adresa unor politici ale Uniunii Europene.
După ce anulase un eveniment la care-ar fi trebuit să ia parte Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, Nicușor Dan a spus că Europa a comis mai multe erori și că România și-a apărat arareori interesele în interiorul Uniunii.
Printre greșelile invocate de președinte se numără ceea ce el a numit „renunțarea” la energia nucleară (o afirmație nesusținută de realitate) și lipsa investițiilor în apărarea comună.
Astăzi, după o conferință despre regiunea Mării Negre și a Balcanilor, șeful statului a spus că vrea să impulsioneze dezbaterile interne pe teme europene.
Rugat să dea un exemplu de acțiune „ideologică” a Uniunii, el s-a referit la politicile de mediu.
Schema ETS, adusă în discuție de președinte, presupune tranzacționarea unor așa-numite „certificate de carbon”.
România se întâmplă să fie unul dintre statele europene care au cel mai mult de câștigat de pe urma acestei politici. În 2024, de exemplu, bugetul a încasat mai bine de o jumătate de miliard de euro din vânzarea de certificate de carbon.
Cea mai mare parte a sumei susține programe precum „Rabla”, „Casa Verde” și cele de reabilitare termică a blocurilor.
Diplomați curioși
Nicușor Dan, pe de altă parte, a fost chiar acuzat că a început să copieze retorica lui Donald Trump.
Administrația americană, între altele, contestă vehement reglementarea giganților din IT pe teritoriul Europei, sprijină fățiș partidele europene de extremă dreapta și le reproșează statelor membre care fac parte și din NATO că nu au ajutat America în războiul din Iran, un conflict pornit fără ca cineva să le fi consultat înainte.
Site-ul G4Media scrie că diplomații europeni ar fi început să ceară lămuriri oficialităților române: își schimbă sau nu Bucureștiul agenda externă?
Gestul de sâmbătă al președintelui a venit pe fundalul ruperii așa-nummitului „cordon sanitar” din jurul AUR, partidul care a ajutat PSD să demită Guvernul Bolojan.
Nicușor Dan a ținut să dea astăzi asigurări că prioritățile de politică externă ale României sunt aceleași.
Cât despre nevoia unui Guvern „pro-occidental” invocată de președinte, Nicușor Dan a spus că a folosit mai des acest termen în ultima vreme, în defavoarea celui de „pro-european”, pentru că el acoperă și apartenența României la Uniune.
Președintele și-a început mandatul printr-o schimbare a Strategiei Naționale de Apărare: el a introdus în document un concept foarte vag definit, „independența solidară”, care a fost interpretat de unii politologi drept o formă îmblânzită a așa-zisului „suveranism”.
Viitoarea majoritate, „fără experimente”
Bănuiala era cât se poate de întemeiată, dar ea aproape că a devenit o certitudine: negocierea viitoarei majorități parlamentare și a numelui unui nou prim-ministru chiar o să dureze.
Nicușor Dan a confirmat azi că se va consulta cu partidele parlamentare – inclusiv cu AUR – fie joi, fie lunea viitoare.
Președintele va cere fiecăruia să explice dacă și cum poate forma o majoritate: „Nu o să fac experimente”, a declarat el.
Liberalii și USR-ul refuză să mai colaboreze cu PSD, iar PSD-ul exclude (cel puțin în public) o posibilă guvernare cu AUR sau susținută de formațiunea lui George Simion.
Drept urmare, Nicușor Dan a recunoscut, că sunt puține variante prin care se poate obține majoritatea.
„Există o șansă”, potrivit lui, să fie desemnat un premier tehnocrat – ceea ce ar oferi atît opoziției, cât și formațiunii lui Sorin Grindeanu un țap ispășitor ușor de dat deoparte dacă guvernarea eșuează.
Concluzia de moment a fost trasă de președintele UDMR: după o a doua întâlnire cu Sorin Grindeanu în tot atâtea zile, Kelemen Hunor a spus că viitorul premier, indiferent de nume, va avea „o viață scurtă” și că nu va rămâne în funcție timp de doi ani și jumătate, până la următoarele alegeri parlamentare.
Marea Britanie: revoltă laburistă
Revoltă în cadrul Partidului Laburist al Marii Britanii, în urma rezultatelor catastrofale de la alegerile locale de săptămâna trecută.
Cel puțin doi secretari de stat au demisionat până la ora înregistrării acestui articol și peste optzeci de parlamentari i-au cerut public premierului Keir Starmer să stabilească o dată a demisiei, astfel încât partidul să poată instala un alt lider în Downing Street, la numărul 10.
Pentru moment, Starmer refuză să cedeze presiunilor: el și-a anunțat colegii de cabinet că va continua să guverneze.
În absența unui demers oficial care să declanșeze o competiție pentru șefia partidului, Starmer a spus că își va exercita mandatul câștigat la parlamentarele din 2024, care au pus capăt unei perioade de paisprezece ani de guvernare conservatoare.
Ministrul Sănătății, Wes Streeting, este considerat unul dintre artizanii revoltei anti-Starmer din Partidul Laburist.
Acesta a afirmat că nu va iniția procedura oficială a contestării liderului în exercițiu, dar că se va alătura oricărui astfel de demers.
Cel puțin deocamdată, nici unul dintre miniștri nu i-a cerut public premierului să își pregătească plecarea.
Cotidianul The Guardian scrie însă că patru dintre demnitarii cu greutate din cabinet – inclusiv ministrele de interne și de externe – au discutat cu Starmer despre perspectivele sale.
Unii colegi din Guvern i-ar fi sugerat deja să stabilească data demisiei.
Joia trecută, laburiștii britanici au pierdut aproape 1.500 de posturi de consilier local, inclusiv în regiuni considerate „bastioane” ale formațiunii.
Partidul a suferit, de asemenea, înfrângeri usturătoare în alegerile pentru Parlamentele din Țara Galilor și din Scoția.
