00:53 Trumpismul, înfrânt la urne
06:23 Ce a contat
08:32 Viitorul Congres
12:03 România, tot în afara priorităților
16:44 Laurențiu Beșu, la judecata CSM
19:44 Schimbare cu noroc pentru Negoiță
20:51 Încă un dosar îngropat
23:26 Premierul remarcă „tensiunea” din justiție
26:18 Ministrul finanțelor, vizat de o moțiune AUR
26:58 Botoșani: medici acuzați de furt
27:39 Un an de la explozie, niciun vinovat
De aproape treizeci de ani încoace, niciun politician democrat din statul american Carolina de Sud nu și-a permis să viseze că avea să ajungă în Senatul Statelor Unite.
Azi-noapte, la cîteva ore după ce s-au închis urnele la alegerile de la mijlocul mandatului, o pediatră democrată din regiunea profund republicană, mamă a trei copii, a primit confirmarea oficială a unui neașteptat succes.
Avea să fie doar începutul: de-a lungul nopții, în cursele pentru Senat, democrații au câștigat în adevărate bastioane ale republicanilor: Texas, Kansas sau în Maine.
Opoziția a recâștigat în cele din urmă ambele camere ale Congresului, ceea ce va echilibra semnificativ scena politică americană.
În Carolina de Sud, site-urile de pariuri o creditau pe Annie Andrews cu șanse de circa 30%.
Candidata democrată, la fel ca mulți alți colegi ai săi, a mizat pe mesaje simple și de impact: a spus că luptă pentru un stat „în care o familie își permite să facă un plin, să pună de mâncare pe masă și să asigure îngrijirea copiilor fără să se îngrijoreze că va da faliment”.
Când vine vorba de Kansas, schimbarea este de-a dreptul epocală: victoria de la Senat a lui Adam Hamilton este prima a unui politician democrat în aproape 100 de ani (ultima dată s-a întâmplat în 1932.)
Iar în Texas, James Talarico a devenit cel dintâi senator democrat al acestui stat din 1988 încoace – când în vârful clasamentelor muzicale, de exemplu, se afla albumul Faith, al lui George Michael.
În 2026, unul dintre cei mai bogați oameni din lume – Elon Musk – a finanțat campaniile republicane din Texas cu aproape o jumătate de miliard de dolari.
James Talarico a spus azi-noapte că rezultatul din acel stat îi arată „fiecărui susținător corupt al unui sistem politic desuet” un adevăr simplu – într-o democrație, puterea aparține poporului.
În Michigan, în fine, un epidemiolog de 42 de ani, născut în Statele Unite din părinți care emigraseră din Egipt, a devenit primul senator musulman din istoria Americii.
Campania republicană împotriva lui Abdul El-Sayed a fost una dintre cele mai brutale cu putință: între altele, a fost numit în mod fals un „jihadist” și un „membru al Frăției Musulmane”, iar președintele Trump i-a confundat intenționat numele – i-a spus, de curând, „Mohammed”.
Abdul El-Sayed a făcut referire la aceste atacuri în discursul victoriei.
A spus că adversarii săi „vor o Americă prea măruntă pentru unii dintre noi. Noi știm că America e îndeajuns de mare pentru noi toți”.
Ce a contat
La ora publicării acestui articol, rezultatele parțiale (dar și estimările mai multor instituții media americane) subliniau dimensiunea categorică a victoriei democrate: partidul de opoziție va avea o majoritate de cel puțin 54 de mandate în Senat și de circa 230 în Camera Reprezentanților.
Pe rețelele sociale, vicepreședintele JD Vance a dat vina pentru cele întâmplate pe războiul din Iran, în vreme ce – inițial – Donald Trump a sugerat că, de vreme ce nu s-a aflat pe buletinele de vot, eșecul nu ar putea să-i fie imputat.
În campanie, Trump însuși le-a cerut alegătorilor să se comporte ca și cum numele său s-ar fi găsit pe buletine.
Ulterior, el a recunoscut victoria democraților și a spus că ar putea căuta modalități de a colabora cu viitoarea majoritate din Congres.
Un sondaj de opinie făcut în ziua votării contrazice parțial explicațiile liderilor republicani: zecile de mii de subiecți au identificat starea economiei drept cea mai importantă problemă cu care se confruntă: 39% dintre ei au dat acest răspuns, iar cei mai mulți afirmă că politicile lui Donald Trump au înrăutățit situația generală – 65%.
80% s-au plâns că inflația le-a redus nivelul de trai. A doua preocupare a reprezentat-o situația democrației americane, identificată drept îngijorătoare de către aproape o treime dintre cei intervievați.
Imigrația și sistemul de sănătate sunt următoarele preocupări – 14, respectiv 8%.
La nivel național, sondajul indică, între altele, că femeile i-au susținut pe candidații democrați pentru Camera Reprezentanților în proporție de 58%.
Opțiunile bărbaților au fost aproape la egalitate.
Cât despre vârstă, două treimi dintre persoanele sub 45 de ani i-au votat pe democrați, iar 51% dintre alegătorii între 45 și 64 de ani au avut aceeași opțiune.
La judecata CSM
La prima vedere poate părea o decizie suprinzătoare, însă – analizată atent – devine ceva mai limpede: fostul judecător Laurențiu Beșu, actual procuror, a scăpat nepedepsit de secția pentru judecători a Consiliului Magistraturii, după ce-a denunțat public nereguli din sistemul judiciar.
Judecătorii din CSM au respins acțiunea disciplinară împotriva lui, deși tot ei spun că Beșu s-ar face totuși vinovat de acuzația pe care i-a adus-o Inspecția Judiciară – nu ar fi respectat secretul deliberării.
Dar de ce nu l-au sancționat până la urmă?
Pentru că nu mai e judecător, deci nu poate repeta greșeala, potrivit unui comunicat de presă al CSM.
Cercetarea disciplinară a pornit după apariția lui Laurențiu Beșu în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Imediat după aceea, el a și renunțat la cariera de judecător. Magistratul reclama că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost anulată din cauza unei opinii divergente pe care o avusese la judecarea unei contestații din dosarul fostului lider PSD Niculae Bădălău.
Informațiile la care face referire Inspecția Judiciară nu fuseseră însă rostite de Laurențiu Beșu în cursul documentarului – ele au aparținut realizatorilor.
În plus, datele pe care instituția le consideră secrete ale deliberării erau deja publice.
Tocmai de aceea, Laurențiu Beșu spune că va ataca decizia de astăzi a CSM.
El califică motivarea judecătorilor CSM drept „halucinantă”.
La Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, e posibil ca soluția să fie atacată însă și de Inspecția Judiciară.
Negoiță, schimbare cu noroc
După patru ani în care instanța a menținut un sechestru pus pe mai bine de 100.000.000 de euro din averea lui Robert Negoiță, judecătorul care a preluat unul dintre dosarele lui a ridicat această măsură.
Alexandru Nicolae Volintiru, de la Curtea de Apel București, a luat această decizie în procesul în care primarul sectorului 3 din capitală e judecat pentru abuz în serviciu.
Judecătoarea care s-a ocupat de acest dosar în ultimii patru ani, Ana Dobre, a fost schimbată din complet, din cauză că nu i s-a prelungit delegarea la instanța din capitală.
Odată cu schimbarea completului, dosarul s-a reluat de la zero, după modelul descris în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Trimis în instanță în august 2022, dosarul îi vizează pe Robert Negoiță și pe mai mulți funcționari ai primăriei de sector: ei sunt acuzați că, prin prelungirea unor acte adiționale dintr-un contract cu firma de salubritate ROSAL, ar fi adus un prejudiciu de peste 500.000 de lei bugetului local.
Încă un dosar îngropat
Dosarele penale ale lui Robert Negoiță sunt, de altfel, îngropate unul cîte unul.
Recorder a documentat deja moartea a doi muncitori pe un șantier ilegal, deschis la insistențele primarului.
În cea mai călduroasă zi din vara lui 2021, cei doi bărbați au fost acoperiți de un mal de pământ care s-a prăbușit peste ei în centrul Bucureștiului, lângă Biblioteca Națională.
Marius Moise avea 52 de ani, iar Apostol Costache, 58. Amândoi erau instalatori.
Rudele nu înțeleg nici astăzi cum au ajuns cei doi pe acel șantier și de ce procesul nu pare să se mai termine.
Șantierul funcționa fără vreo autorizație și aparținea de facto Primăriei Sectorului 3. Lucrarea începuse în urma unei dispoziții verbale a lui Robert Negoiță, ca parte a unui plan mai amplu de reamenajare a zonei.
Primarul venea des la fața locului și chiar le dădea indicații muncitorilor.
Înaintea accidentului, Negoiță a desființat o schiță făcută de un inginer și a ordonat să se sape un șanț mai adînc și mai îngust decât cel stabilit de specialist.
În declarațiile din dosar, un șef de echipă spune că a atras atenția asupra faptului că acest lucru ar fi putut să amenințe viața muncitorilor în cazul în care șanțul s-ar fi surpat.
Deși Negoiță a fost numit suspect în 2022, acuzația de omor din culpă la adresa lui a fost clasată doi ani mai târziu, când dosarul a fost trimis în judecată.
Pentru cealaltă acuzație, de abuz în serviciu, a fost deschis un dosar separat, în care ancheta pare să fie tergiversată intenționat.
